Gânditorul de la Hamangia: perechea de lut de la Cernavodă

Cultura Hamangia este numele dat de arheologi unor comunități neolitice care au trăit între Dunăre și Marea Neagră, în Dobrogea. Descoperiri de același fel există și în nord-estul Bulgariei, de exemplu necropola de la Durankulak. Numele vine de la gara Hamangia de pe calea ferată dintre Medgidia și Babadag, care deservea comuna Baia (satul Hamangia fusese redenumit Baia în 1929). Arheologul Dumitru Berciu a început săpăturile în zona Baia în 1952, a dat culturii acest nume și a publicat în 1966 monografia „Cultura Hamangia”.

Datările radiocarbon mai noi plasează aceste comunități aproximativ între 5200 și 4500 î.Hr.: așezarea de la Cheia a dat date între 5200 și 4800 î.Hr., iar cea de la Ceamurlia de Jos a fost locuită, în cel puțin două faze, între circa 5000 și 4500 î.Hr. Oamenii trăiau în așezări deschise, își îngropau morții în necropole și lăsau în morminte vase, lame de silex, topoare de piatră și podoabe din scoica Spondylus. Originea culturii este încă discutată de specialiști.

Necropola se află în punctul Columbia D, la marginea de nord a orașului Cernavodă, lângă șoseaua spre Capidava. Numele locului vine de la societatea petrolieră franco-română „Colombia”, cu care colabora din 1913 rafinăria de aici. În anii comunismului, zona a devenit lagăr pentru deținuții politici puși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Lucrări de amenajare a terenului, care au modificat terasa, au provocat alunecări de teren, așa că arheologii au săpat, în bună parte, ca să salveze ce se mai putea. Echipa Institutului de Arheologie din București, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a identificat în anii '50 peste 400 de morminte, multe distruse sau deplasate de alunecări.

În 1956, lângă un schelet deranjat de alunecare, au apărut fragmentele a două statuete de lut ars. Cele mai multe fragmente au fost găsite în 1956, altele în 1957, când săpătura a fost extinsă. Piesele au fost apoi reconstituite. Gânditorul are 11,5 cm înălțime, iar figura feminină 11,4 cm.

Gânditorul este o figură, probabil masculină, așezată pe un scăunel cu patru picioare scurte. Își sprijină coatele pe genunchi și ține palmele la obraji, susținându-și capul. A doua figurină este o femeie așezată direct pe pământ, cu brațele sprijinite pe genunchiul stâng; piciorul stâng este îndoit, iar cel drept, păstrat fragmentar, pare să fi fost întins înainte.

Numele „Gânditorul” a fost dat prin analogie cu statuia lui Auguste Rodin. Pentru figura feminină s-a impus numele „Femeie șezând”, deși Berciu o descria în 1965 ca pe o femeie „care se odihnește și cugetă”. Perechea este un caz rar: în cultura Hamangia, figurinele de lut sunt aproape toate feminine, iar cele masculine sunt foarte puține.

Sunt sigure locul descoperirii, anii săpăturilor, materialul și atribuirea la cultura Hamangia; Muzeul Național de Istorie a României datează piesele în mileniul V î.Hr. Restul ține de interpretare. Berciu le vedea ca pe un grup unitar, probabil o pereche de soți, iar muzeul consideră că ele exprimă, foarte probabil, credința în două principii, masculin și feminin. Un studiu publicat în 2025 de arheologii misiunii franco-române care cercetează din nou siturile Hamangia arată însă că nu există o dovadă arheologică fermă că statuetele provin dintr-un singur mormânt sau că au fost făcute ca pereche. Berciu considera legătura cu scheletul sigură; contextul rămâne totuși neclar, din cauza alunecărilor.

Originalele aparțin Muzeului Național de Istorie a României din București, al cărui simbol au devenit (Gânditorul apare și pe bancnota de 200 de lei). Ele nu fac parte din expoziția permanentă Tezaur Istoric: muzeul le prezintă în expoziții temporare și le-a împrumutat des în străinătate (Liège în 2019, Aarhus în 2024-2025). Înainte de vizită, merită verificat pe site-ul muzeului dacă originalele sunt expuse.

La Cernavodă, Muzeul „Axiopolis” are Centrul Hamangia, amenajat între 2018 și 2024 cu fonduri europene și ale Primăriei Cernavodă, cu peste 500 de piese din colecția muzeului din Constanța: figurine de lut din cimitirul de la Cernavodă, un mormânt reconstituit, o locuință Hamangia refăcută și replici ale unor figurine de la Cernavodă și Cheia. Locul descoperirii, punctul Columbia D, nu figurează în Lista monumentelor istorice și nu este prezentat ca obiectiv de vizitat; ce s-a găsit acolo se vede în muzee.