Cetățile dacice din Munții Orăștiei

Cetățile dacice din Munții Orăștiei reunesc șase fortărețe ridicate de daci între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1999. Cinci se află în județul Hunedoara — Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru și Piatra Roșie de la Luncani — la care se adaugă Bănița, iar a șasea, Căpâlna, se găsește în județul Alba. Împreună, ele formau sistemul defensiv al Regatului Dac în vremea regelui Decebal. Centrul ansamblului este Sarmizegetusa Regia, capitala politică, militară și religioasă a statului dac, situată la peste 1.000 de metri altitudine în Munții Șureanu. Aceasta cuprindea cetatea propriu-zisă, o întinsă așezare civilă și o zonă sacră, cu sanctuare circulare și patrulatere considerate printre cele mai importante mărturii ale spiritualității dacice. Fortificațiile au fost construite în tehnica numită murus dacicus, în care două ziduri paralele din blocuri de calcar fasonat erau legate prin bârne de lemn și umplute cu pământ și piatră, rezultând incinte de mare rezistență. Amplasate pe înălțimi greu accesibile, cetățile controlau văile și drumurile de plai, supraveghind căile de acces spre capitală. Aceste situri au îndeplinit, dincolo de rolul militar, funcții administrative, economice și religioase, adăpostind nobilimea, ateliere meșteșugărești și locuri de cult. Cucerite de romani în urma războaielor daco-romane încheiate în anul 106 d.Hr., ele rămân cea mai însemnată mărturie a civilizației dacice clasice.