Centrul istoric Sighișoara

Centrul istoric al Sighișoarei este o cetate medievală întemeiată în secolul al XII-lea de coloniști sași aduși în Transilvania pentru a apăra granițele estice ale Regatului Ungariei. Înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1999, este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale fortificate din Europa și una dintre puținele cetăți de acest fel locuite fără întrerupere până astăzi. Așezarea se ridică pe Dealul Cetății, pe malul sudic al râului Târnava Mare, dezvoltându-se din secolul al XIV-lea în jurul unei comunități de meșteșugari și negustori organizați în bresle puternice. Aceștia au înconjurat orașul cu un zid de apărare lung de aproape un kilometru, întărit cu paisprezece turnuri, fiecare construit și întreținut de câte o breaslă. Simbolul cetății este Turnul cu Ceas, înalt de aproximativ 64 de metri, care servea inițial drept poartă principală și sediu al autorității orășenești. Pe lângă acesta se păstrează Biserica din Deal, Scara Școlarilor — un pasaj acoperit care urcă spre școala medievală — și numeroase case orășenești cu fațade colorate, dispuse de-a lungul străzilor pietruite. Valoarea Sighișoarei constă în îmbinarea rară dintre un patrimoniu arhitectural medieval păstrat aproape neschimbat și o viață urbană continuă, casele istorice rămânând locuite și astăzi.