Atracție
Zidurile cetății Sibiu
Fortificațiile medievale ale Sibiului s-au construit în mai multe etape, între sfârșitul secolului al XII-lea și secolul al XVII-lea, și sunt monument istoric (cod LMI SB-II-a-A-12010). Cel mai bine păstrat sector este pe strada Cetății, cu zidul și trei turnuri ale breslelor, iar bastioanele Haller și Soldisch sunt singurele urme ale sistemului italian de fortificații din secolul al XVI-lea în România, alături de cetatea Oradea.

Foto: Andrei kokelburg, CC BY-SA 3.0 RO, via Wikimedia Commons
Ansamblul fortificațiilor orașului medieval Sibiu este înscris pe Lista monumentelor istorice cu codul SB-II-a-A-12010 și datat în secolele XII-XVII. LMI îl împarte pe etape. Din incinta I (1191-1224) se păstrează, în Piața Huet, Turnul Scărilor și fragmente de curtină. Incinta a II-a (1224-1241) cuprinde Turnul Sfatului și Turnul Scării Aurarilor. Incintele a III-a și a IV-a sunt datate în 1357-1366; din a IV-a fac parte Turnul Pielarilor și Turnul Fierarilor. Fortificațiile târzii, din secolele XVI-XVII, cuprind bastioanele Haller și Soldisch și fragmente de rondele și curtine.
Cel mai bine păstrat sector este pe strada Cetății, la sud de Piața Mare, unde zidul incintei a III-a leagă trei turnuri: Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor și Turnul Archebuzierilor; primele două au fost construite de breslele dulgherilor și olarilor. La capătul străzii, spre bulevardul Corneliu Coposu, se află Turnul Gros, singura rondelă de artilerie rămasă din cele ridicate în 1540-1552, construită în jurul anului 1540 de judele regal Markus Pempflinger. În 1788 tipograful Martin Hochmeister a amenajat aici primul teatru al orașului, iar din 2004 turnul găzduiește Sala Thalia a Filarmonicii de Stat. Între 2019 și 2020, Primăria a reabilitat cele trei turnuri de pe strada Cetății și zidurile de pe bulevardul Corneliu Coposu.
După ce trupele imperiale ale generalului Giovanni Battista Castaldo au intrat în Sibiu în 1551, arhitectul italian Alessandro Clippa a proiectat întărirea centurii cu bastioane mari la colțuri. Bastionul Haller, la capătul de sud-est, a fost construit în 1551-1553, în vremea primarului Peter Haller; pe el s-a ridicat în 1771 un manej, iar la începutul secolului XX actualul Spital de Neurologie. Bastionul Soldisch (al Mercenarilor), la capătul de vest, pe strada Bastionului, a fost ridicat în 1622-1627, ultimul dintre cele cinci bastioane, și păstrează pe ziduri cinci ghiulele din asediul din 1659-1660. Din cele cinci bastioane s-au păstrat doar acestea două, singurele urme ale sistemului italian de fortificații din secolul al XVI-lea pe teritoriul României, alături de cetatea bastionară din Oradea.
Zidurile se pot urmări pe jos de-a lungul străzii Cetății și al bulevardului Corneliu Coposu, iar alte fragmente apar pe străzile Centumvirilor, Bastionului și Avram Iancu și în Piața Aurarilor. Din 2020, turnurile Dulgherilor și Olarilor pot fi vizitate și pe dinăuntru.
Strada Cetății și bulevardul Corneliu Coposu, Sibiu, județul Sibiu
