Zidul de Incintă al Cetății Tomis

Zidul de incintă al cetății Tomis este componenta defensivă principală a sitului arheologic al anticului Tomis — unul dintre cele 12 monumente istorice care alcătuiesc ansamblul cetății, cod LMI CT-I-m-A-02553.08. Tomis a fost fondat de coloniști greci din Milet în jurul secolului al VI-lea î.Hr. și a devenit metropola provinciei romane Moesia Inferior, unul dintre cele mai importante orașe ale litoralului pontic. Zidul de incintă romano-bizantin, cel ale cărui ruine sunt vizibile astăzi, a fost edificat în a doua jumătate a secolului al III-lea d.Hr., când presiunea barbară asupra frontierelor imperiale se intensificase. Intervenții ulterioare de reabilitare și consolidare au fost efectuate în secolul al IV-lea, în perioada lui Constantin cel Mare, și mai ales în timpul împăratului Iustinian (527–565 d.Hr.). Construit din blocuri masive de piatră calcaroasă la exterior și mortar, zidul atinge grosimi de aproximativ 3 m și urmează un traseu de la nord-est la sud-vest, unind cele două maluri ale peninsulei pe care e așezată Constanța. Lungimea estimată de la Poarta Mare (zona plajei Modern) până la intersecția Bd. Ferdinand cu str. I.G. Duca este de circa 800 m. Zidul cuprinde trei porți — Poarta de Nord-Est cu Turnul Măcelarilor, Poarta de Vest și o intrare secundară — și mai mulți turni de apărare. Porțiunea vizibilă publicului, de 100–150 m, se află în Parcul Arheologic din Constanța, în apropierea Primăriei. Prima cercetare știintifică a zidului a fost realizată de arheologul Vasile Pârvan în 1914–1915. O mare parte din structura antică se găsește îngropată sub clădirile orașului modern — în februarie 2022, segmente datate în sec. III–VI au fost descoperite chiar sub pardoseala Teatrului de Stat Constanța. Merită vizitat pentru că oferă contact direct cu stratificarea unui oraș cu peste 2.500 de ani de locuire continuă.