Vârful Țuțuiatu

Vârful Țuțuiatu, numit și Vârful Greci, are 467 m și este cel mai înalt vârf al Munților Măcinului și al întregii Dobrogei. Se află pe rama vestică a munților, chiar deasupra satului Greci, reședința comunei Greci din nord-vestul județului Tulcea, în interiorul Parcului Național Munții Măcinului. Munții Măcinului sunt cea mai veche formațiune geologică din țară, rest al cutărilor hercinico-kimerice. Vârful Țuțuiatu face parte din cea mai mare formațiune granitică a Munților Măcin, apărută acum circa 295 de milioane de ani. În jurul satului Greci granitul a fost exploatat în cariere, iar traseul tematic „Poveștile Măcinului” arată diferența dintre zonele naturale și cele unde s-a scos piatră. Spre vârf urcă traseul turistic Țuțuiatu, marcat cu triunghi albastru, lung de 19 km: centrul satului Greci, Valea Morsu, Vârful Țuțuiatu, Valea Piscului Înalt, Valea Seacă, Valea Fagilor și punctul de informare Cetățuia. Locurile de campare sunt în Valea Seacă și în Valea Fagilor, lângă DJ222A. De pe vârf se văd Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale, orașele Galați, Măcin și Brăila, Depresiunea Greci, Vârful Iacob Deal, rezervația Chervant-Priopcea și brațele Dunării. Pe traseu cresc ciucușoara de stâncă (Alyssum saxatile), bujorul dobrogean (Paeonia peregrina) și garofița pitică (Dianthus nardiformis); trăiesc țestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), gușterul, balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata), cel mai mare șarpe din România, pisica sălbatică și căpriorul, precum și insecte protejate în Europa: croitorul alpin (Rosalia alpina), croitorul cenușiu (Morimus funereus) și croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo). Vârful este un bun punct de observare a păsărilor răpitoare: șoimul dunărean (Falco cherrug), șorecarul mare și șerparul. În parc trăiește și vipera cu corn (Vipera ammodytes montandoni). Pentru traseele parcului se plătește un tarif de intrare; biletele se pot cumpăra și de la automatele din Greci și de la Cetățuia. Vârful se află în Parcul Național Munții Măcinului (declarat prin Ordinul 68/1998, delimitat prin HG 230/2003, circa 11.150 ha), administrat de Administrația Parcului Național Munții Măcinului. Zona face parte și din siturile Natura 2000 ROSCI0123 Munții Măcinului și ROSPA0073 Măcin-Niculițel. Știați că Munții Măcinului se află pe ruta de migrație Via Pontica și sunt, potrivit administrației parcului, singurul loc documentat din țară unde trec anual în migrație peste 30.000 de păsări care zboară planat, dintre care peste 10.000 de răpitoare, restul fiind berze albe? Aici au fost văzute în migrație 29 de specii de răpitoare, mai multe decât oriunde altundeva în Europa, iar Vârful Țuțuiatu este, potrivit administrației parcului, un foarte bun punct de observare a păsărilor răpitoare.