Turnul Pielarilor Sibiu

Turnul Pielarilor din Sibiu, cunoscut în germană sub numele de Ledererturm sau Marienturm ("Turnul Mariei"), este unul dintre turnurile de apărare care au făcut parte din sistemul de fortificații medievale al orașului. A fost construit după anul 1457, an în care a fost ridicată cea de-a patra centură de fortificații a Sibiului, la intersecția actualelor străzi Zidului, Pulberăriei și N.A. Rimski-Korsakov. Cercetările arheologice au arătat că, inițial, pe acest loc exista doar un zid de apărare, turnul fiind adăugat ulterior. Zidul a fost ridicat pe locul unde curgea un braț al râului Cibin, mai târziu transformat în mlaștină, asanată și umplută cu resturi menajere. Fundația din piatră a turnului este extrem de groasă — 4 metri —, iar cercetările au descoperit urme de arsură, turnul fiind incendiat de câteva ori de-a lungul istoriei, precum și o groapă cu var din perioada construirii fortificațiilor. Turnul are o formă octogonală distinctivă și este construit pe patru niveluri, ultimul ieșit în afară față de restul structurii, cu un acoperiș de formă piramidală. Aici au fost realizate pentru prima dată la Sibiu ambrazuri largi pentru tunuri; fiecare latură a turnului are guri de păcură și goluri de tragere pentru artileria ușoară, mai numeroase pe latura exterioară. Turnul era administrat și întreținut de breasla pielarilor — meșteri specializați în prelucrarea pieilor de animale —, conform sistemului defensiv specific orașului, prin care fiecare breaslă era responsabilă de apărarea unui turn și a unui segment al zidului de incintă. Sistemul de fortificații al Sibiului era considerat printre cele mai complexe din această parte a Europei, cu mai multe centuri concentrice de ziduri, turnuri, bastioane și șanțuri de apărare. Sibiul a fost unul dintre cele șapte orașe săsești principale ale Transilvaniei, iar cetatea sa a rezistat mai multor asedii, inclusiv atacurilor otomane din secolele XV și XVI. Accesul la turn se face pe jos, din centrul istoric al Sibiului. Turnul merită vizitat pentru că reprezintă un exemplu concret al organizării breșlașe medievale și al arhitecturii militare săsești, integrat într-un ansamblu de fortificații bine conservat al orașului.