Statuia lui Ovidiu Constanta

Statuia lui Ovidiu este primul monument statuar ridicat la Constanța după ce Dobrogea a intrat sub administrație românească în 1878. A fost inițiativă a primului prefect al județului, Remus N. Opreanu, care a constituit un „Comitet pentru statuia lui Ovidiu". Statuia a fost realizată în 1884 de sculptorul italian Ettore Ferrari — autorul și al statuii lui Abraham Lincoln din New York, al monumentului lui Garibaldi din Rovigo și al statuii lui Giordano Bruno din Roma. Din lipsă de fonduri, opera a zăcut trei ani într-un depozit din Cernavodă, până când a fost inaugurată în august 1887, într-o ceremonie la care au participat primul ministru D.A. Sturdza, o delegație din Sulmona (orașul natal al poetului din Italia) și reprezentanți ai presei din toată țara. Turnată în bronz, cu o înălțime de 2,60 m, statuia îl înfățișează pe Ovidiu în atitudine meditativă, cu capul aplecat sprijinit pe mâna dreaptă — în care se afla și un stylus, astăzi pierdut — și cu un volumen (manuscris suluit) în mâna stângă. Soclul de marmură albă poartă o placă cu o strofă din Tristele, scrierile compuse de Ovidiu în exilul de la Tomis. Inițial amplasată cu fața spre nord, statuia a fost mutată pe locul actual în 1921, odată cu construcția Palatului Primăriei — clădire care adăpostește astăzi Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța. În perioada ocupației germano-bulgare din 1916–1918, soldații bulgari au dărâmat statuia de pe soclu intenționând să o ducă în Bulgaria ca pradă de război; a fost salvată prin intervenția ofițerilor germani și repusă pe soclu cu ajutorul unor schele din lemn și scripete. O replică identică a fost amplasată în 1925 la Sulmona, Italia, orașul natal al poetului. Statuia se află la confluența foștilor agoră a anticului Tomis cu zona portuară, în fața clădirii MINAC.