Comarnic

Comarnic este un oraș din vestul județului Prahova, așezat în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu, în lunca și pe terasele din stânga râului Prahova, între 500 și 580 m altitudine. Orașul are 89,97 km² și, la recensământul din 2021, 11.106 locuitori; în afară de Comarnic, cuprinde localitățile Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada. Este străbătut de DN1 și de calea ferată Ploiești-Brașov, cu gara Comarnic și haltele Posada și Valea Largă. Numele vine de la cuvântul „comarnic”, care desemnează o colibă ciobănească. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comarnicul era o comună rurală din plaiul Peleșul, cu nouă cătune și 4.365 de locuitori, două biserici (una ridicată de familia Bibescu în 1815, cealaltă, în Podul Neagului, de logofătul Pârvu Cantacuzino și tatăl său) și, pe Prahova, mori, fierăstraie și fabrici de var hidraulic. A fost declarat oraș în 1968. Domeniul familiei Bibescu de la Comarnic și Posada a lăsat mai multe clădiri, între care conacul George Valentin Bibescu din 1878, pe strada Republicii, monument istoric. În Posada se află biserica „Sfânta Treime” a fostului schit Lespezi (1661-1675), ctitorie cantacuzină pictată la sfârșitul secolului al XVII-lea, monument istoric de categoria A, descrisă într-o pagină separată. Tot la Posada, în incinta castelului Martha Bibescu, funcționează Muzeul Cinegetic al Carpaților (strada Posada nr. 11), înființat în 1996 ca secție a Muzeului Național Peleș și administrat astăzi de Romsilva, cu trofee de vânătoare și animale naturalizate, multe dintre ele provenite de la familia Ceaușescu. Lângă șoseaua spre Sinaia, la Posada, se păstrează o cruce de piatră din 1741, monument istoric. În Comarnic, ansamblul urban de la mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cu numeroase case cu parter comercial, este monument istoric de interes local. Biserica „Sfântul Nicolae”, construită în 1901 pe ruinele uneia mai vechi, are o pictură care îi înfățișează pe regele Carol I și regina Elisabeta.