Sinagoga din Constanta

Sinagoga Mare din Constanța, cunoscută și ca Templul Israelit de rit așkenaz, se află pe strada C.A. Rosetti nr. 2, colț cu Petru Rareș, în zona peninsulară a orașului. Este singura sinagogă rămasă din Constanța. Clădirea a fost ridicată în 1911, în stil maur, după planurile arhitectului Adolf Linz, autorul a zeci de case din orașul vechi. Este contemporană cu Cazinoul de pe faleză. Este structurată pe trei registre orizontale, soclu, parter și etaj, și atinge aproximativ treisprezece metri înălțime. Ferestrele și ușile poartă la exterior decorații de stil maur, iar în interior spațiul este împărțit în trei nave, cea principală fiind puternic marcată și în volumetria exterioară. Decorațiile tradiționale evreiești se regăsesc și înăuntru. În perioada interbelică, Constanța avea două mari sinagogi. Cealaltă, de rit sefardo-romaniot, se afla pe actuala stradă Mircea cel Bătrân nr. 18: o clădire monumentală de influență gotică, ridicată în apropierea Bisericii grecești „Schimbarea la Față" și a Bisericii Armenești. Avariată de cutremurul din 1977, a fost demolată în 1980. Pe locul ei se află astăzi un teren viran transformat în parcare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în perioada de prigoană a evreilor, Sinagoga Mare a fost transformată în depozit al armatei germane, care adăpostea acolo muniție, alimente neperisabile și hrană pentru caii trupelor de pe frontul de Est. După 1944, clădirea a fost reabilitată aproape în întregime și redată comunității evreiești. Paradoxul acestei clădiri este că a traversat regimul comunist neatinsă, dar era să se piardă în libertate. După 1989 a intrat într-un proces accelerat de degradare. O spărtură în acoperiș, neglijată la timp, s-a lărgit până când întregul acoperiș s-a prăbușit. Ani la rând au mai rămas în picioare doar patru ziduri, ușile monumentale de lemn pe jumătate distruse, câteva coloane cu ornamente și fâșii din arabescurile albastre ale decorației originale. Vegetația crescuse în interior. A fost singura sinagogă din România ajunsă în stadiul de ruină, într-un oraș cunoscut tocmai pentru mozaicul lui etnic și pentru conviețuirea pașnică a comunităților. Reabilitarea a durat mai bine de un deceniu de demersuri administrative, cu licitații anulate succesiv. Lucrările propriu-zise, executate prin Compania Națională de Investiții și finanțate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu o investiție de circa 15,7 milioane de lei, au început în 2023-2024. Recepția finală a avut loc în aprilie 2026, iar sinagoga a fost reinaugurată o lună mai târziu, în mai 2026. Astăzi funcționează și ca centru cultural multifuncțional, redat atât comunității evreiești, cât și circuitului turistic al orașului. Sinagoga nu este clasată monument istoric, deși valoarea ei arhitecturală a atras atenția Direcției Județene pentru Cultură încă din 2012. Comunitatea Evreilor din Constanța numără astăzi în jur de cincizeci de membri înscriși. Sinagoga Mare merită vizitată pentru arhitectura maură rar întâlnită în România, pentru cele trei nave cu arabescuri albastre recuperate din ruină, și pentru că este, în sens propriu, o clădire readusă din moarte: puține monumente din țară au ajuns atât de aproape de dispariție și au fost totuși salvate.