Satul Rasinari

Rășinari este o comună pitorească din județul Sibiu, situată la aproximativ 12 kilometri sud-vest de municipiul Sibiu, la poalele Munților Cindrel, în inima Mărginimii Sibiului. Atestată documentar încă de la începutul secolului al XIII-lea, este considerată cea mai veche localitate din această zonă etnografică și a fost, de-a lungul timpului, un important centru al păstoritului transilvănean, practicând transhumanța pe rutele tradiționale ce coborau din Munții Cindrel. Satul este legat de Sibiu printr-o linie de tramvai istorică, ce traversează Pădurea Dumbrava — o particularitate care îi sporește farmecul. În anul 2025, Rășinari a fost desemnat oficial de Organizația Mondială a Turismului (UN Tourism) printre cele mai atractive sate turistice de pe glob, concurând cu peste 130 de destinații din 57 de țări. Rășinariul a dat culturii române un șir impresionant de personalități. Aici s-a născut filozoful și scriitorul Emil Cioran (1911-1995), a cărui casă natală poate fi vizitată și pentru care locurile copilăriei — îndeosebi „Coasta Boacii" — au rămas un reper esențial al operei sale. Tot la Rășinari s-a născut poetul Octavian Goga (1881-1938), comemorat și el printr-o casă memorială. Satul este legat și de marele mitropolit Andrei Șaguna, care este înmormântat aici, precum și de alte figuri marcante, între care medicul și exploratorul Ilarie Mitrea, unul dintre fondatorii Muzeului Antipa din București, și cărturarii din familia Barcianu. Dincolo de moștenirea sa culturală, Rășinari păstrează o arhitectură tradițională specifică Mărginimii Sibiului, cu gospodării cu porți masive de lemn și case cu tindă. Printre monumentele sale se numără Biserica ortodoxă „Cuvioasa Parascheva", una dintre cele mai vechi din Ardeal, ridicată în secolul al XVIII-lea și remarcabilă prin pictura sa exterioară — între care celebra scenă „roata vieții" —, Casa Episcopală din 1710, fost sediu al episcopilor ortodocși ai Transilvaniei, precum și ruinele cetății medievale Cetățuia. Renumit și pentru gastronomia sa — brânza de Sibiu, mustul de mere și plăcinta tradițională „vărzar" —, satul își celebrează identitatea prin manifestări precum Festivalul Brânzei și al Țuicii și Zilele culturale Emil Cioran și Octavian Goga.