Rezervația Lacurile Bisoc

Rezervația naturală Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestieră, botanică și geologică de categorie IV IUCN, cu o suprafață de 10 hectare, situată la nord-vest de centrul comunei Bisoca, pe Dealurile Ungureanului, la o altitudine de aproximativ 900–950 m. Elementul principal de conservare este arboretul de pin silvestru — Pinus sylvestris — o specie cu răspândire limitată în zona subcarpatică a Munteniei, alături de exemplare de pin negru. Între pini se desfășoară succesiuni de specii erbacee specifice, de la cele mezofile spre cele subtermofile. Rezervația este remarcabilă și din punct de vedere geologic: lacurile s-au format în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Inițial existau patru lacuri — Lacul Limpede, Lacul Negru, Lacul Rotund și Lacul Sec — dar ultimele două au secat ca urmare a eroziunii de suprafață. Au rămas doar două: Lacul Limpede, singurul care a supraviețuit colmatării, și Lacul Negru — denumit astfel datorită culorii apei, cauzată de eutrofizarea anormală, aflat la 200 m distanță și acoperit de vegetație în proporție de peste 70%. Local, Lacul Negru e cunoscut și ca „Lacul fără Fund". Pădurea adăpostește un amfiteatru natural cu o scenă construită din piatră și lemn, unde se desfășoară spectacole și activități folclorice locale, și există și posibilitate de cazare în cabane la câțiva metri de lac. Rezervația face parte din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, recunoscut în 2022, și poate fi combinată în aceeași zi cu Belvedere Bisoca și Cascada Bisoca, toate trei în comuna Bisoca.