Platoul Meledic

Platoul salin Meledic este cel mai cunoscut și accesibil dintre domurile de sare din România, situat la circa 50 km de municipiul Buzău, în zona subcarpatică a județului. Prin dizolvarea sării de către apele de infiltrație rezultă forme de relief spectaculoase și în continuă schimbare — canioane de sare, doline, uvale și prăbușiri active care modifică permanent morfologia terenului. Pe o rază de numai cinci kilometri se află trei obiective naturale de o frumusețe deosebită: un pinten înalt de aproape zece metri format din cenușă vulcanică, lacul cu apă dulce dintre versanții de sare și salba de peșteri formate în straturile saline. Peșterile (endocarste saline) constituie un ansamblu complex ce reunește 47 mari cavități. Cea mai importantă, Peștera 6S, descoperită în 1980, este a doua peșteră în sare ca lungime din lume, cu 3.190 m. Din motive de siguranță, accesul în interior este interzis. Lacul Mare — numit de localnici „Lacul fără Fund" — are o suprafață de un hectar și o adâncime de șapte metri, cu apă dulce în ciuda faptului că se află pe un masiv de sare pur. Paradoxul e explicat științific: aportul din pluvial și impermeabilizarea fundului lacului de către aluviuni au întrerupt legătura cu masivul de sare, determinând îndulcirea apei. Peisajul este presărat cu sculpturi în lemn realizate de artiști din județul Buzău, amplasate în poiana din jurul Lacului Mare. Alexandru Vlahuță i-a dedicat un capitol întreg în „România pitorească", descriind locul astfel: „Suntem la Meledic, una din cele mai largi deschizături din Carpații Buzăului... flori ne-mpresoară, stelele tremură-n lac, lin clincătă pe vale apele Slănicului." Se spune că Regina Maria ar fi dorit să construiască un castel la Meledic, proiect rămas nerealizat. Platoul face parte din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului și merită vizitat în orice anotimp, cu vârf de atractivitate primăvara și toamna când dizolvarea sării generează fenomene vizibile cu ochiul liber.