Piața Unirii din Cluj-Napoca

Piața Unirii este piața centrală a municipiului Cluj-Napoca și punctul zero al orașului. Are aproximativ 220 de metri lungime și 160 de metri lățime, una dintre cele mai mari piețe istorice din România. În mijlocul ei se află Biserica romano-catolică Sfântul Mihail și, la sud de biserică, ansamblul monumental Matia Corvin. În Evul Mediu piața era Piața Mare (în maghiară Nagypiac), spre deosebire de Piața Mică, actuala Piață a Muzeului. Ea a fost miezul orașului medieval, grupat în jurul bisericii parohiale. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost numită pentru scurt timp Piața Principală, apoi, în prima parte a secolului al XX-lea, Piața Regele Matia; între 1952 și 1980 a fost Piața Libertății, iar din 1980 se numește Piața Unirii. În 1890 au fost demolate prăvăliile construite în jurul bisericii, iar la 12 octombrie 1902 a fost dezvelit monumentul lui Matia Corvin, realizat de sculptorul János Fadrusz, cu soclul proiectat de arhitectul Lajos Pákey. Pe laturile pieței se văd Palatul Bánffy (1774-1785), în stil baroc, sediul Muzeului Național de Artă Cluj, Casa Wolphard-Kakas, începută în stil renascentist în secolul al XVI-lea, clădirea fostei Primării (1843-1846), palatele Jósika, Rhédey și Wass, Casa Hintz și fostul Hotel Continental (1894), la colțul de sud-vest. Monumentul lui Matia Corvin reunește statuia ecvestră a regelui și patru statui ale comandanților săi: Blasius Magyar, Pavel Chinezu, Ștefan Zápolya și Ștefan Báthory. Latura de vest a pieței și spațiul din jurul bisericii sunt pietonale, iar piața e punctul de plecare pentru plimbările prin centrul istoric. Piața face parte din ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” (cod LMI CJ-II-a-A-07244). Biserica Sfântul Mihail (CJ-II-m-A-07469), monumentul lui Matia Corvin (CJ-III-m-A-07819), Palatul Bánffy (CJ-II-m-A-07497) și Casa Wolphard-Kakas (CJ-II-m-A-07498) sunt monumente de categoria A, iar majoritatea caselor din jur sunt, la rândul lor, monumente istorice. Știați că sculptorul János Fadrusz și-a dat propriul chip uneia dintre statuile monumentului, cea a lui Ștefan Báthory? Macheta monumentului a primit în 1900 marele premiu la Expoziția Universală de la Paris. Potrivit unei tradiții, calul lui Matia stă cu toate cele patru copite pe pământ pentru că regele a murit de moarte naturală, nu în luptă.