Pestera Meziad

Peștera Meziad este una dintre cele mai importante cavități carstice din România, situată în județul Bihor, pe Valea Meziadului, în regiunea sud-estică a Munților Pădurea Craiului, parte a vestului Munților Apuseni, pe teritoriul comunei Remetea, în apropierea satului Meziad. Este una dintre primele peșteri amenajate turistic din țară și a fost mult timp considerată una dintre cele mai lungi, cu o lungime totală a galeriilor de aproximativ 4.750 m, dezvoltate pe mai multe niveluri de carstificare, dintre care nivelul inferior este parțial activ. Peștera s-a format în calcare, prin evoluția subterană a apelor, de-a lungul a milioane de ani. Intrarea se face printr-un portal spectaculos, semicircular, înalt de aproximativ 16 metri și lat de circa 10 metri, care deschide accesul spre săli de mari dimensiuni, unele atingând lățimi de 20–30 de metri și înălțimi considerabile, motiv pentru care peștera este supranumită „catedrala subterană". Formațiunile speologice includ stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri stalagmitice și draperii calcitice, unele cu dimensiuni remarcabile, punctul culminant al traseului fiind Podul Natural, unde se suprapun cele două niveluri vizitabile. Peștera are o valoare științifică deosebită: a fost locuită din preistorie, păstrând urme de locuire din paleolitic și neolitic, precum și resturi fosile de urs de cavernă (Ursus spelaeus), și a fost cercetată de mari savanți, fiind vizitată în 1921 de o echipă condusă de speologul Emil Racoviță. Astăzi adăpostește colonii importante de lilieci, reprezentând un habitat protejat pentru mai multe specii de chiroptere, este declarată monument al naturii și rezervație speologică și este inclusă în situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului. Vizitarea se face cu ghid, peștera fiind amenajată pentru turism încă din anul 1972.