Pestera Cioclovina

Peștera Cioclovina este situată în Munții Șureanu, pe raza comunei Boșorod din județul Hunedoara, în ținutul vechilor cetăți dacice, și face parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Ea aparține sistemului carstic Ponorici-Cioclovina, săpat de ape în masivul calcaros, ale cărui galerii însumează aproximativ 8 kilometri. Sistemul este format din două caverne: Cioclovina Uscată, un nivel fosil în care s-au făcut marile descoperiri științifice, și Cioclovina cu Apă, galeria inferioară străbătută de un râu subteran. Peștera este renumită pentru valoarea sa paleontologică și arheologică excepțională. La sfârșitul anilor 1930, în timpul exploatării depozitelor de guano-fosfat — Cioclovina Uscată fiind a doua peșteră din lume exploatată astfel — a fost descoperit un craniu uman vechi de peste 30.000 de ani, cel mai vechi craniu aproape complet de Homo sapiens fosilis găsit în România, atribuit tipului Cro-Magnon. Urmele de fracturi păstrate pe craniu i-au determinat pe cercetători să îl considere posibil mărturia uneia dintre cele mai vechi crime documentate din istoria omenirii. Tot aici au fost identificate numeroase fosile de faună pleistocenă, între care oase de urs de peșteră (Ursus spelaeus) și de leu de cavernă, precum și urme de locuire umană vechi de peste 26.000 de ani. Într-una dintre galerii a fost descoperit și un important tezaur din Prima Epocă a Fierului (perioada hallstattiană), alcătuit din mii de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă și faianță — o mărturie de excepție a vechimii și bogăției culturale a zonei. Datorită acestor descoperiri, peștera este considerată un veritabil sanctuar științific. Accesul publicului în peșteri este restricționat, ele fiind protejate ca patrimoniu speologic.