Pasul Prislop

Pasul Prislop este trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali, la 1.416 m altitudine, pe drumul național DN18 Baia Mare - Iacobeni. Face legătura între Depresiunea Maramureșului, la vest-nord-vest, și valea Bistriței Aurii, în Bucovina, la est-sud-est. Se află între Munții Rodnei, la sud, și Munții Maramureșului, la nord, pe culmea dintre Preluca Tătarilor și vârful Știol (1.611 m), între orașul Borșa și satul Șesuri din comuna Cârlibaba, județul Suceava. Versantul dinspre Maramureș este mai abrupt. Sub pas izvorăște râul Vișeu. Prin pas a trecut în martie 1241, în timpul marii invazii mongole, o parte a unei coloane tătare care a coborât spre Maramureș. Monumentul de la Preluca Tătarilor amintește de ultima incursiune tătară, din 1717, când borșenii conduși de protopopul Șandor Lupu au învins o oaste tătară care se retrăgea din Maramureș. În Primul Război Mondial, armata austro-ungară a construit, în jurul anului 1915, cu prizonieri de război ruși, o cale ferată militară Borșa - Iacobeni peste trecătoare, abandonată după război; materialele ei au fost folosite apoi la calea ferată îngustă de pe Vaser. Pe pas se află Mănăstirea Prislop, cu hramurile „Schimbarea la Față” și „Sfânta Treime”, construită începând din 1999 și dată în folosință în 2008. Lângă biserica mănăstirii este un cimitir militar în care sunt înmormântați 136 de ostași căzuți în cele două războaie mondiale. La baza trecătorii, pe strada Preluca Tătarilor nr. 67, funcționează într-o casă veche Muzeul Rădăcinilor, cu peste 100 de rădăcini de arbori, obiecte ale soldaților căzuți în zonă, o colecție numismatică și ouă încondeiate. În fiecare an, în prima duminică de după Adormirea Maicii Domnului, pe pas are loc festivalul interjudețean de folclor „Hora de la Prislop”. Sărbătoarea este menționată în documente din 1738, a fost interzisă din 1848 și a fost reluată în 1968, prin eforturile profesorului și folcloristului Nicoară Timiș. Din pas pornesc trasee marcate spre Complexul Turistic Borșa și Cascada Cailor și spre vârful Toroiaga.