Parcul Național Munții Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei ocupă zona centrală a Munților Rodnei, cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu altitudinea maximă de 2.303 m în Vârful Pietrosu. În Maramureș cuprinde teritorii ale orașului Borșa și ale comunelor Moisei și Săcel, iar în Bistrița-Năsăud ale comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț, Telciu și ale orașului Sângeorz-Băi. Site-ul oficial al parcului îi dă o suprafață de 47.202 ha. Parcul se suprapune cu situl Natura 2000 Munții Rodnei, atât ca sit de importanță comunitară, cât și ca arie de protecție specială avifaunistică. Nucleul cel mai vechi este rezervația științifică Pietrosu Mare, înființată în 1932 și declarată în 1979, pe 3.300 ha, rezervație a biosferei în programul UNESCO „Omul și Biosfera”. Parcul național a fost organizat prin Ordinul nr. 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, a fost declarat arie protejată prin Legea nr. 5/2000, iar limitele actuale au fost stabilite în 2002. În interiorul lui se află și rezervațiile Piatra Rea, Ineu-Lala, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera din Valea Cobășelului, Peștera Izvorul Tăușoarelor și Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Masivul este un horst de șisturi cristaline, mărginit de faliile Dragoș Vodă la nord și Rodnei la sud, cu roci vulcanice neogene în partea sudică. Munții Rodnei păstrează cel mai bine din Carpații Orientali urmele ghețarilor cuaternari, cu circuri glaciare precum Ineu-Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu și Izvorul Cailor, lacuri glaciare și cascade, între care Cascada Cailor, la intrarea dinspre Borșa. Flora include floarea-de-colț, bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) și păiușul lui Porcius (Saussurea porcii), endemism al Munților Rodnei redescoperit după peste un secol de la ultima colectare, din 1902. Printre mamifere se află capra neagră, marmota, ursul brun, râsul și vidra, iar printre păsări acvila de stâncă, cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. Pe versantul maramureșean, traseele marcate pornesc din Borșa și din Complexul Turistic Borșa.