Atracție

Parcul Herastrau

Parcul Herăstrău (denumit oficial Parcul Regele Mihai I al României), cu o suprafață de 187 de hectare, este cel mai mare parc din București, amenajat între 1936 și 1939 prin asanarea mlaștinilor de pe cursul râului Colentina. Lacul central ocupă aproximativ 74 de hectare și face parte din lanțul lacurilor Colentinei. Pe teritoriul parcului se află Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", fondat în 1936, cel mai reprezentativ ansamblu de arhitectură tradițională românească în aer liber.

Distribuie
Parcul Herastrau
Parcul Herăstrău, denumit oficial Parcul Regele Mihai I al României, este cel mai mare parc din București, cu o suprafață totală de aproximativ 187 de hectare, din care lacul Herăstrău ocupă circa 74 de hectare. Parcul este amplasat în nordul capitalei, de-a lungul Șoselei Kiseleff, în prelungirea axei istorice a orașului. Zona era, până în anii 1930, un teren mlăștinos format de brațele râului Colentina. Asanarea mlaștinilor și regularizarea cursului de apă pentru crearea lacului artificial au fost realizate între 1930 și 1936, sub domnia regelui Carol al II-lea, în cadrul unui proiect amplu de sistematizare condus de inginerul Nicolae Caranfil. Parcul propriu-zis a fost proiectat de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn (peisagist austriac, responsabil de compoziția vegetală), aleile fiind concepute de arhitectul român Octav Doicescu. Lucrările s-au încheiat în mai 1939, când parcul a fost dat oficial în folosință, devenind cel mai întins spațiu verde din Bucureștiul acelei vremi. Lacul Herăstrău face parte din lanțul de lacuri antropice ale râului Colentina — un curs de apă cu o lungime totală de 101 km, din care aproximativ 37 km traversează teritoriul municipiului București, formând, pe lângă Herăstrău, și lacurile Băneasa, Floreasca, Tei și altele. Parcul găzduiește Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", fondat în 1936, care adăpostește peste 300 de gospodării, biserici și construcții tradiționale aduse din toate regiunile etnografice ale României — unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din lume. Vegetația parcului cuprinde specii de foioase — stejari, tei, platani și castani — plantate sistematic în cadrul proiectului de amenajare interbelic. Infrastructura include alei pietonale și ciclabile cu o lungime totală de câțiva kilometri, terase, pontoane și posibilitatea de închiriere a ambarcațiunilor pe lac. Accesul se face cu metroul până la stația Aviatorilor sau Aurel Vlaicu, ori cu mijloacele de transport de suprafață pe Șoseaua Kiseleff. Merită vizitat în special pentru Muzeul Satului, care reprezintă cel mai complet ansamblu de arhitectură populară românească în aer liber din țară.
Soseaua Kiseleff Bucuresti