Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Se află pe dealul Hoia, pe strada Tăietura Turcului, în nord-vestul municipiului Cluj-Napoca, departe de sediul din centru al muzeului (Palatul Reduta). Parcul a fost înființat la 1 iunie 1929, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor și Artelor, și este primul muzeu în aer liber din România. A fost recunoscut prin lege în 1932. Întemeietorul, etnograful Romulus Vuia, a vrut ca unele gospodării să fie locuite de țărani care să practice ocupațiile tradiționale; suprafața inițială era de 75 de hectare. Între 1929 și 1940 au fost aduse aici casa din Vidra, o stână din Poiana Sibiului, troița din Lupșa, gospodăria din Telciu și o șură din Stana. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial cele mai multe construcții au fost distruse; în 1945 mai rămăseseră doar casa din Vidra și restaurantul Gaudeamus. În 1956, Teodor Onișor și Valer Butură au refăcut planul tematic, din care s-au realizat sectorul tehnic și cel al gospodăriilor zonale. Astăzi parcul se întinde pe circa 16 hectare, cu clădirile dispuse ca într-un sat risipit. Sectorul tehnic are instalații și ateliere țărănești din secolele XVIII-XX: prelucrarea lemnului și a fierului, mineritul aurului, prelucrarea lânii, a lutului și a pietrei, morile și teascurile de ulei. Sectorul gospodăriilor prezintă case țărănești din secolele XVII-XX din zone precum Munții Apuseni, Maramureș, Oaș, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Bran și Gurghiu, cu tot inventarul casnic. Parcul are și biserici de lemn, între care cea din Petrindu (Sălaj), de la începutul secolului al XVIII-lea, pictată de Dimitrie Ispas. Intrarea principală este dinspre strada Tăietura Turcului; până aproape de parc circulă autobuzul 37, din Piața Mihai Viteazul spre Parcul Industrial Tetarom. Parcul este monument istoric, cu codul CJ-II-a-B-07461 („Secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei”). Este administrat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție a Consiliului Județean Cluj. Știați că în 1930 a fost adusă în parc, din Poiana Sibiului, o stână întreagă, împreună cu ciobanul și 75 de oi? Era parte din ideea lui Romulus Vuia ca muzeul să fie un sat viu, nu doar o expoziție de clădiri.