Palatul Regal Bucuresti

Palatul Regal din București este situat pe Calea Victoriei 49-53, în centrul capitalei, și reprezintă unul dintre cele mai importante edificii istorice și culturale ale României. Pe acest amplasament s-a ridicat, începând din 1812, Casa Golescu; din septembrie 1837 a devenit Curte Domnească sub Alexandru Dimitrie Ghica, fiind ulterior reședința lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) și a regelui Carol I, care a extins-o substanțial cu ajutorul arhitecților Paul Gottereau și Karel Liman. Un incendiu puternic, în noaptea de 7/8 decembrie 1926, a distrus complet corpul central al palatului. Vechea casă Golescu a fost demolată în 1935-1936, iar reconstrucția, inițiată de regele Carol al II-lea, a implicat mai mulți arhitecți — N.N. Nenciulescu, Karel Liman, Arthur Lorenz — sub coordonarea generală a lui Nenciulescu, căruia i se atribuie dispunerea actuală a clădirii. Lucrările s-au încheiat în 1937. Clădirea are formă de U, cu trei corpuri principale grupate în jurul unei curți deschise spre Calea Victoriei, iar coloana centrală a fațadei simbolizează intenționat Monarhia ca punct unificator al națiunii. Palatul a fost sediul oficial al Casei Regale a României pe parcursul monarhiei constituționale și a găzduit ceremonii de stat, audiențe diplomatice și evenimente politice majore — inclusiv jurământul regelui Mihai I, depus în Sala Tronului la 6 septembrie 1940. Suprafața totală construită depășește 20.000 de metri pătrați, complexul incluzând mai multe corpuri de clădire dispuse în jurul unei curți interioare; fațada principală, orientată spre Calea Victoriei, are o lungime de aproximativ 150 de metri. După abdicarea forțată a regelui Mihai I în 1947, clădirea a fost preluată de stat și a găzduit Muzeul Național de Artă al României, funcție pe care o îndeplinește și în prezent, cu o colecție de peste 100.000 de lucrări. În decembrie 1989, în timpul Revoluției, clădirea a fost avariată în proporție de 80%, iar peste 1.000 de lucrări de artă au fost distruse sau deteriorate; restaurarea s-a făcut în mai multe etape, ultimele galerii fiind redeschise abia în 2000-2002. Accesul se face din Calea Victoriei, în apropierea Pieței Revoluției, cu mijloace de transport în comun — liniile 61, 69 sau metroul, stația Universitate. Merită vizitat pentru colecția națională de artă românească și europeană, dar și pentru valoarea arhitecturală și istorică a edificiului în sine.