Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este un ansamblu arhitectural și istoric situat în sectorul 6 al Bucureștiului, pe Bulevardul Geniului nr. 1-3. Construcția inițială a fost ridicată între 1679 și 1681 de domnitorul Șerban Cantacuzino, care a ctitorit pe acest loc o mănăstire și case domnești. Complexul a servit ulterior drept reședință de vară pentru mai mulți domnitori, inclusiv Alexandru Ioan Cuza din 1862. La inițiativa regelui Carol I, vechile case domnești au fost demolate, iar între 1893 și 1895 a fost construit noul palat, destinat moștenitorilor coroanei — principele Ferdinand și principesa Maria — după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, în stil clasic venețian. Ulterior, după Primul Război Mondial, arhitectul român Grigore Cerchez a redesenat aripa de nord în stil neoromânesc, la inițiativa reginei Maria, adăugând Salonul Cerchez — spațiul în care, în august 1916, Consiliul de Coroană a decis intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Clădirea a servit drept reședință regală pentru Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I (Carol I a preferat însă Palatul Regal de pe Calea Victoriei ca reședință principală). Biserica originală a mănăstirii, ctitorită de Șerban Cantacuzino, a fost demolată într-o singură noapte în 1984, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu; a fost refăcută de moștenitorii familiei Cantacuzino și resfințită abia în 2009. Suprafața construită a palatului depășește 20.000 m², iar ansamblul include grădini extinse pe aproximativ 9 hectare. În 1977, cutremurul de 7,2 grade Richter a afectat semnificativ structura, impunând lucrări de consolidare și restaurare derulate pe parcursul anilor '80, sub coordonarea arhitectului Nicolae Vlădescu. Din 1990, palatul funcționează ca reședință oficială a Președintelui României, iar din 1991 aripa istorică este amenajată ca muzeu deschis publicului — Muzeul Național Cotroceni, care adăpostește aproximativ 35.000 de obiecte, incluzând mobilier regal, documente, veșminte și opere de artă din secolele XIX-XX. Accesul vizitatorilor se face prin programare prealabilă, cu intrarea pe Bulevardul Geniului; palatul este accesibil cu metroul până la stația Politehnica sau cu mijloacele de transport în comun care deservesc Grădina Botanică. Merită vizitat pentru că oferă una dintre cele mai complete colecții de artă decorativă și documente referitoare la istoria monarhiei române.