Atracție
Pădurea Letea
Pădurea Letea este o zonă strict protejată de 2.825 ha a Rezervației Biosferei Delta Dunării, pe grindul Letea, cu stejari, plopi și frasini acoperiți de liane, între care Periploca graeca, aflată aici la limita nordică a răspândirii ei în Europa. Accesul în interior este interzis, dar traseul de drumeție ARBDD de lângă satul Letea merge pe marginea ei.




Foto: Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons Galerie: Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons; Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons; Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons
Pădurea Letea este o pădure de pe grindul Letea, în nord-estul Deltei Dunării, între brațele Chilia și Sulina, pe teritoriul comunei C.A. Rosetti. Începe la nord de satul Letea și este una dintre cele 20 de zone strict protejate ale Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu 2.825 ha. Grindul Letea este un grind fluvio-maritim de circa 170 km², cu dune de nisip înalte de 3 până la 10 m; pădurea crește în depresiunile alungite dintre dune, numite hașmacuri, în fâșii late de 10 până la 250 m. Localnicii îi spun Pădurea Hașmacul Mare.
Pădurea a fost pusă sub ocrotire în 1938, prin insistența unor naturaliști români, care o studiau încă din anii 1930. Arboretul este alcătuit din stejar de luncă (Quercus robur), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), plop alb și plop negru, frasin de luncă și frasin de baltă, păr sălbatic, tei argintiu, ulm și, foarte rar, arin negru, cu un subarboret bogat de păducel, lemn câinesc, salbă moale, corn și călin. Abundența plantelor agățătoare (Periploca graeca, iedera, vița sălbatică, hameiul și curpenul de pădure) îi dă un aspect subtropical. Între plantele rare sunt volbura de nisip (Convolvulus persicus), brândușa de nisip (Merendera sobolifera) și cârcelul (Ephedra distachya). Potrivit ARBDD, aici trăiesc vulturul codalb (Haliaeetus albicilla), specie-fanion a Dunării, șoimulețul de seară, pupăza și dumbrăveanca, două reptile rare, șopârla de nisip (Eremias arguta) și vipera de stepă (Vipera ursinii renardi), și circa 1.600 de specii de insecte identificate. ARBDD numără aproximativ 500 de specii de plante superioare și 120 de specii de păsări, dintre care 70 pot cuibări aici. Pe grind trăiesc și caii semisălbatici ai Deltei, urmași ai cailor lăsați liberi de localnici, care afectează regenerarea pădurii.
Accesul în interiorul zonei strict protejate este interzis. Legal, pădurea se poate vedea de pe traseul de drumeție D1 al ARBDD, Letea (Sfiștofca), Lacul Nebunu, Letea, care pornește din sat și urmează, pe harta oficială, marginea estică a zonei protejate. Satul Letea, locuit de urmași ai cazacilor zaporojeni (haholi), cu case acoperite cu stuf, este legat de Sulina printr-un drum pietruit, iar pe apă zona se atinge și de pe traseul ARBDD 13, Sulina, Canalul Cardon, Periprava. Pentru rezervație este nevoie de permisul de acces ARBDD.
Pădurea Letea este zonă strict protejată (categoria IUCN Ia) în Rezervația Biosferei Delta Dunării, recunoscută ca rezervație a biosferei UNESCO (1990), zonă umedă Ramsar (1991) și sit al Patrimoniului Mondial (1991), și se suprapune cu siturile Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării și ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie.
Știați că liana Periploca graeca, numită și iedera grecească, ajunge în Pădurea Letea la limita cea mai nordică a răspândirii ei în Europa? Este o plantă mediteraneeană lemnoasă, cu tulpina lungă de până la 20 m, care înflorește din aprilie până în iunie, cu flori verzi spre roșu-burgund.
Pădurea Letea, la nord de satul Letea, comuna C.A. Rosetti, județul Tulcea
