Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos

Biserica „Cuvioasa Parascheva” se află pe strada Petru Rareș nr. 5 din Târgu Frumos, oraș situat pe malurile Bahluiețului, pe DN28 Iași-Roman și pe calea ferată Pașcani-Iași. Târgu Frumos este atestat documentar la 5 octombrie 1448 și a fost până în 1834 reședința ținutului Cârligătura. În secolul al XVI-lea exista aici o curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea; Dimitrie Cantemir descria în „Descriptio Moldaviae” un târgușor „cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab”. Biserica, numită și „Biserica Domnească”, a fost ctitorită de Petru Rareș în jurul anului 1541 și este cea mai veche construcție din oraș. Anul exact nu este cunoscut, deoarece pisania a fost probabil distrusă sau acoperită când s-a construit, în secolul al XVIII-lea, turnul-clopotniță de deasupra pridvorului. Ctitorul este menționat în două pomelnice: unul pictat în altar, astăzi indescifrabil, și unul pictat pe lemn în 1815, regăsit în depozitul de patrimoniu al Mănăstirii Golia. Sondajul arheologic din 1994 a descoperit morminte cu monede din secolele XV-XVI, care au dus la ipoteza existenței unei biserici mai vechi pe același loc. La 26 decembrie 1859, Ion Creangă a fost hirotonit diacon în această biserică. Biserica este construită din cărămidă pe temelie de piatră, are plan de navă, absida altarului semicirculară și turn-clopotniță deasupra exonartexului; colțurile de sud-vest și nord-vest sunt sprijinite de contraforți înalți în trepte. A fost reparată de mai multe ori (în jurul anilor 1863, 1869, 1880, 1906 și 1970), iar în primul deceniu al secolului XXI a fost restaurată: acoperișul a fost refăcut mai înalt, cu învelitoare de cupru, iar turnul a fost supraînălțat. Ansamblul, format din biserică și zidul de incintă din secolul al XVI-lea, este monument istoric cu codul LMI IS-II-m-B-04263. În oraș se mai află alte câteva monumente istorice de interes local: biserica „Sfântul Nicolae” (1801), fosta școală de fete (1842-1859), gara (1870), Mausoleul eroilor români din Primul Război Mondial, din cimitir, și casa memorială a criticului Garabet Ibrăileanu, de pe strada Cuza Vodă. Comunitatea rușilor lipoveni din oraș are două biserici proprii.