Orașul Săliște

Săliște se află la marginea Munților Cindrel, pe văi care coboară spre Cibin, la 21 km vest de Sibiu, și este principala localitate a Mărginimii Sibiului. A fost declarat oraș în 2003 și cuprinde localitățile Aciliu, Amnaș, Crinț, Fântânele, Galeș, Mag, Săcel, Săliște, Sibiel și Vale, pe o suprafață de 226,78 km². La recensământul din 2021, orașul avea 5.710 locuitori. Primul document care pomenește localitatea datează din 1354 și o numește, în latină, Magna Villa, iar în 1383 apare ca Magna Villa Valachiealis. A făcut parte din Țara Amlașului, feudă acordată în secolele XIV-XV de regii Ungariei domnilor Țării Românești. La sfârșitul secolului al XVIII-lea Săliștea devenise cel mai important centru cultural al Mărginimii: în 1774 a avut loc aici o revoltă a populației românești, iar localnicii au participat la revoluția de la 1848 și la mișcarea memorandistă. Școala din Săliște este atestată documentar din 1616 și a funcționat mai întâi pe lângă biserică; din 1865 a devenit școală normală capitală cu drept de a elibera diplome. Sala festivă a școlii, construită în 1903, are decorații interioare inspirate din sălile de spectacol vieneze. Din Săliște provin istoricul Ioan Lupaș, pedagogul Onisifor Ghibu și filozoful Dumitru D. Roșca, membri ai Academiei Române. Ansamblul rural „Centrul istoric” (Piața Junilor, străzile Vale, Grui și Meseriașilor, Piața Eroilor), din secolele XVIII-XIX, este monument istoric (cod LMI SB-II-a-A-12535). Tot pe lista monumentelor se află biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui, din 1742, cu turnul din 1816 (SB-II-m-A-12538), și biserica „Înălțarea Domnului”, ridicată între 1761 și 1785 (SB-II-m-A-12539). În Piața Eroilor se află troița de lemn dezvelită în 1933 în memoria eroilor din Primul Război Mondial.