Municipiul Rădăuți

Municipiul Rădăuți se află în Bucovina, în Depresiunea Rădăuți, în câmpia dintre râurile Suceava și Sucevița, la 374 m altitudine și la 37 km nord-vest de Suceava. Are o suprafață de 32,3 km² și 24.292 de locuitori (2021), fiind al doilea oraș ca mărime din județ; a fost declarat municipiu în 1995. Până în 1950 a fost reședința fostului județ Rădăuți. Accesul rutier se face pe DN2H și DN17A, care se desprind din E85, iar calea ferată Dornești-Rădăuți-Putna a fost deschisă în 1889. Localitatea este atestată la sfârșitul secolului al XIV-lea, iar în vremea lui Bogdan I (1359-1365) aici a fost ridicată biserica „Sfântul Nicolae”, astăzi Mănăstirea Bogdana, considerată cea mai veche biserică de zid păstrată din Moldova. Ea a fost necropola primilor domni ai Moldovei, de la Bogdan I până la familia lui Alexandru cel Bun, și reședința episcopilor de Rădăuți până la mutarea scaunului la Cernăuți, după anexarea Bucovinei de către Austria în 1775. Târgurile de la Rădăuți sunt atestate în vremea lui Ștefan cel Mare, într-un document din 1481. În perioada austriacă (1775-1918) orașul a primit mulți coloniști germani și a avut o comunitate evreiască numeroasă, deportată în Transnistria în octombrie 1941. Pe lângă Mănăstirea Bogdana (monument istoric de categoria A), centrul păstrează clădiri din secolele XIX-XX înscrise în Lista Monumentelor Istorice: catedrala ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh”, ridicată în parcul din Piața Unirii, biserica romano-catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” (1823), Templul evreiesc (1879), Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” (1863) și gara (1889). În parcul central se află statuia ecvestră a lui Bogdan Vodă și monumentul eroilor din Primul Război Mondial. Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț”, din Piața Unirii nr. 63, a fost înființat în 1934 și are peste 9.200 de piese, din care circa 1.000 sunt expuse în 11 săli: ceramică smălțuită de Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Siret, ceramică neagră de Marginea, unelte și instalații tehnice populare, textile, port popular și icoane. Gospodăria-atelier a olarului Constantin Colibaba (1875), de pe strada Constantin Colibaba nr. 8, este monument istoric.