Orasul Horezu

Horezu este un oraș situat în nordul județului Vâlcea, la poalele Munților Căpățânii, cu o populație de circa 6.500 de locuitori. Numele orașului provine de la „huhurezi", păsările de noapte care trăiesc în pădurile din împrejurimi. Localitatea este recunoscută la nivel internațional pentru două comori de patrimoniu UNESCO. Prima este Mănăstirea Hurezi, aflată la marginea satului Romanii de Sus, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, ridicată între anii 1690 și 1697. Este cel mai mare ansamblu monahal din Țara Românească și cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc — o sinteză armonioasă între arhitectura bizantină, cea românească și elemente de inspirație renascentistă, cu pridvor sculptat, portrete votive și picturi murale de mare valoare. Gândită ca necropolă a familiei Brâncoveanu, mănăstirea a fost și un important centru de cultură, cu scriptoriu, tiparniță și o bibliotecă umanistă unică în sud-estul Europei la începutul secolului al XVIII-lea. A fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993. A doua comoară este ceramica de Horezu, înscrisă în 2012 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, ca meșteșug tradițional unic. Practicat de secole în satul Olari, olăritul folosește lutul local și un instrument tradițional numit „cornițel", iar piesele sunt decorate cu motive emblematice — cocoșul de Hurez, spirala, șarpele, spicul — în culorile pământului. Orașul găzduiește anual Târgul Olarilor, care reunește meșteri din întreaga regiune. Horezu merită vizitat pentru concentrarea excepțională de patrimoniu material și imaterial într-un spațiu restrâns: o mănăstire-bijuterie a stilului brâncovenesc, o ceramică recunoscută în toată lumea și ateliere de olărit încă vii, deschise publicului.