Câmpulung Moldovenesc

Câmpulung Moldovenesc se află în centrul-vestul județului Suceava, în depresiunea intramontană Câmpulung, străbătută de râul Moldova, la circa 630 m altitudine. Orașul este înconjurat de Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului, Munții Stânișoarei și Masivul Rarău, cu masivele Rarău și Giumalău la sud. La recensământul din 2021 avea 15.642 de locuitori. Se află pe drumul european E576 (DN 17), la circa 70 km de Suceava, și are două gări, Câmpulung Moldovenesc și Câmpulung Est, pe linia Suceava-Vama-Floreni-Ilva Mică. Prima mențiune documentară datează din 14 aprilie 1411, când Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Moldovița satul Vama, „mai jos de Câmpulung”. Ocolul Câmpulungului a fost o comunitate de sate cu privilegii de autoadministrare, descrisă de Dimitrie Cantemir ca un fel de republică. Din 1774 zona a intrat sub administrație austriacă, care a declarat Câmpulungul oraș în 1866. Între 1925 și 1950 a fost reședința județului Câmpulung, apoi a raionului Câmpulung, iar în 1995 a devenit municipiu. În oraș funcționează Muzeul „Arta Lemnului”, în fosta prefectură a județului Câmpulung (monument istoric SV-II-m-B-05515), Muzeul Etnografic „Ioan Grămadă”, amenajat într-o gospodărie tradițională, și colecția de linguri de lemn din casa profesorului Ion Țugui. Printre bisericile orașului se numără biserica romano-catolică „Înălțarea Domnului” (1815), biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (1855-1858) și bisericile „Sfântul Dumitru” (1883), „Sfântul Nicolae” (1887-1896) și „Adormirea Maicii Domnului” (1913). Pe teritoriul municipiului se află mai multe arii protejate din Masivul Rarău, între care Pietrele Doamnei, Fânațele montane Todirescu, Piatra Buhei și Cheile Moara Dracului, iar orașul este punctul de plecare pe drumul spre Rarău.