Muzeul Taranului Roman

Muzeul Național al Țăranului Român este o instituție publică de cultură situată pe Șoseaua Kiseleff nr. 3 din București, într-o clădire ridicată între 1912 și 1941 după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești, în stil neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, cu zidărie aparentă din cărămidă roșie și un foișor amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri. Muzeul adăpostește una dintre cele mai importante colecții de artă și cultură tradițională românească, numărând aproape 90.000 de obiecte catalogate: costume populare, ceramică, icoane pe sticlă și pe lemn, mobilier tradițional, unelte agricole și obiecte de uz casnic din toate regiunile etnografice ale României. A fost înființat oficial în 1906, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, Artă Națională, Artă Decorativă și Industrială, primind denumirea actuală în 1990, după reorganizarea post-comunistă. În perioada regimului comunist, clădirea a găzduit Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român, colecțiile etnografice fiind depozitate sau dispersate. Din 1990, muzeul a fost reconstituit sub conducerea pictorului Horia Bernea, care a imprimat o abordare curatorială neconvențională, recunoscută internațional — inclusiv prin pictarea unor porțiuni din clădire cu fresce și mesaje sgrafitate. În 1996, muzeul a primit distincția „Muzeul European al Anului" (EMYA), acordată de Forumul Muzeului European. În curtea dinspre bulevardul Ion Mihalache se află o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în 1992. Instituția organizează permanent expoziții temporare, târguri de meșteșuguri și evenimente culturale. Accesul se face cu metroul până la stația Piața Victoriei sau cu autobuzul pe liniile care deservesc Șoseaua Kiseleff.