Muzeul de Artă din Palatul Bánffy

Muzeul de Artă Cluj-Napoca are sediul în Palatul Bánffy, pe latura de est a Pieței Unirii, la nr. 30, în centrul istoric al Clujului, vizavi de Biserica Sfântul Mihail. Palatul a fost ridicat între 1774 și 1785 de arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reședință a contelui Bánffy György, devenit ulterior guvernator al Transilvaniei. Sculpturile de pe fațadă sunt opera lui Anton Schuchbauer: pe atic, stema familiei Bánffy, susținută de grifoni, este înconjurată de statuile lui Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu și Hercule. Clădirea a avut apoi multe folosințe: reședință de protocol, Cazinou Național, apartamente și spații comerciale. Muzeul de Artă, înființat în 1951, a primit palatul în 1956; după restaurări începute în 1960, muzeul s-a mutat aici în 1962 și s-a deschis publicului în 1965. Palatul are patru aripi în jurul unei curți interioare dreptunghiulare. Decorul interior original s-a păstrat cel mai bine la etajul aripii vestice. Galeria Națională, expoziția permanentă, se întinde în 15 săli la etaj, cu 138 de picturi și 15 sculpturi din secolele XVI-XX: icoane transilvănene, retablul gotic târziu al bisericii din Jimbor (județul Brașov), portrete transilvănene din secolele XVIII-XIX și lucrări de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu. Multe dintre lucrările de Grigorescu și Luchian provin din colecția avocatului Virgil Cioflec, donată în 1930 Universității din Cluj. În palat se organizează și expoziții temporare. Palatul Bánffy este monument istoric de categoria A, cu codul CJ-II-m-A-07497. Clădirea este proprietate publică a județului Cluj, iar muzeul este o instituție în subordinea Consiliului Județean Cluj. Știați că în 1925 în curtea palatului a fost construit chiar un cinematograf, pe vremea când clădirea servea altor scopuri decât cel de muzeu?