Atracție

Munții Șureanu

Munții Șureanu (Munții Sebeșului) sunt o grupă a Carpaților Meridionali cu o suprafață de 1.585 km², între valea Mureșului, Munții Cindrel și depresiunile Hațeg și Petroșani. Cel mai înalt vârf este Vârfu lui Pătru (2.130 m), iar în partea hunedoreană a masivului se află cetățile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia și zona carstică Cioclovina-Ohaba Ponor.

Distribuie
Munții Șureanu
Munții Șureanu, numiți și Munții Sebeșului, sunt o grupă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului din Carpații Meridionali. Ocupă 1.585 km² și sunt mărginiți de valea Mureșului la nord, de Munții Cindrel la est, de culoarul Streiului inferior la vest și de depresiunile Hațeg și Petroșani la sud. Cel mai înalt vârf este Vârfu lui Pătru (2.130 m), urmat de Vârful Șureanu (2.059 m), ambele în partea dinspre județul Alba. Masivul nu are creste ascuțite, ci întinse suprafețe de eroziune. Singurul lac glaciar este Lacul Șureanu (1.737 m), în circul glaciar de la est de Vârful Șureanu, iar Iezerul și Iezerașul, din circul Cârpa, sunt lacuri nivale. Masivul este drenat de Sebeș, Cugir (care izvorăște de sub Vârfu lui Pătru) și Strei, al cărui curs superior, singurul care străbate zona montană, se numește Petros. Vegetația este etajată: păduri de fag la poale, păduri de molid între 1.300 și 1.700 m, jnepeniș și pajiști subalpine și alpine pe culmi. Dintre mamifere sunt semnalate ursul, lupul, râsul, mistrețul și căprioara. Partea hunedoreană a masivului, în nord și vest, cuprinde cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, așezată pe piciorul sud-vestic al Vârfului Godeanu (1.656 m), Blidaru, Costești, Piatra Roșie și Bănița. În sud-vest, pe calcare, se găsesc chei și peșteri: Cheile Crivadiei, Peștera Șura Mare, complexul carstic Cioclovina și Peștera Tecuri, aflate în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina.
Munții Șureanu, sud-estul județului Hunedoara (și județul Alba)