Atracție

Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului este cea mai lungă și mai înaltă creastă calcaroasă din România, cu o creastă principală de aproximativ 25 km, alcătuită din calcare jurasice. Altitudinea maximă, 2.238 m, este atinsă în Vârful La Om (Piscul Baciului). Masivul este protejat prin Parcul Național Piatra Craiului, înființat în 1990, și găzduiește garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică unică în lume, alături de populații de urs, lup, râs și capră neagră.

Distribuie
Masivul Piatra Craiului
Masivul Piatra Craiului este un lanț muntos calcaros din Carpații Meridionali, situat pe teritoriul județelor Brașov și Argeș. Se remarcă printr-o creastă principală de aproximativ 25 km lungime și 6–8 km lățime, fiind cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din țară. Altitudinea maximă este atinsă în Vârful La Om (cunoscut și ca Piscul Baciului), cu 2.238 m. Masivul este alcătuit predominant din calcare jurasice, a căror dispunere aproape verticală a favorizat o intensă carstificare, generând forme de relief spectaculoase: abrupturi, colți de stâncă, brâuri, hornuri, arcade naturale și numeroase peșteri și avene. Aria protejată aferentă, Parcul Național Piatra Craiului, a fost înființată în 1990 și se întinde pe aproximativ 14.766 hectare. Prima rezervație naturală din zonă datează însă din 1938, cu doar 440 de hectare. Parcul adăpostește aproximativ 1.170 de specii de plante superioare, circa o treime din flora României, dintre care peste 180 sunt protejate. Cel mai cunoscut simbol este garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică ce crește exclusiv pe stâncăriile și grohotișurile acestui masiv. Fauna include carnivore mari precum ursul brun, lupul și râsul, alături de capra neagră, frecvent observată pe abrupturile stâncoase, precum și peste 110 specii de păsări și peste 20 de specii de lilieci. Principalele localități de acces către trasee sunt Zărnești și Plaiul Foii, în partea de nord-est, respectiv nord-vest a masivului.
Parcul National Piatra Craiului Zărnești