Mărginimea Sibiului

Mărginimea Sibiului cuprinde 18 localități din sud-vestul județului Sibiu: Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Rod, Sadu, orașul Săliște, Sibiel, orașul Tălmaciu, Tălmăcel, Tilișca și Vale. Zona are peste 200 km² și se află în imediata vecinătate a Sibiului, iar satele sunt așezate la contactul dintre munte și depresiune și pe văile râurilor care coboară din Munții Cindrel. Printre cele mai vechi atestări documentare se numără Tălmaciu (1318), Orlat (1322) și Săliște (1354). De-a lungul istoriei, unele dintre aceste așezări au fost, împreună cu Țara Făgărașului, feude acordate de regii Ungariei domnilor Țării Românești. În secolul al XVIII-lea, împărăteasa Maria Theresia a înființat la Orlat Regimentul 1 de graniță. Populația este preponderent românească, iar locuitorii sunt numiți mocani sau mărgineni. Ocupația principală a fost păstoritul, cu turme care treceau Carpații și mențineau legătura dintre comunitățile românești de la nord și de la sud de munți. Costumul popular alb-negru se mai poartă la ocazii importante, iar pictura icoanelor pe sticlă este o tradiție a zonei. Arhitectura are influențe săsești, cu case mari și curți închise pe toate laturile. Între obiectivele zonei se află bisericile vechi din Săliște, bisericile de lemn din Poiana Sibiului (1771), Fântânele (1772-1774) și Tălmăcel (1776), muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel, muzeul etnografic și de artă bisericească de la Fântânele (din 1995), micile muzee și casele memoriale din Rășinari și Săliște și muzeul de la Sadu, unde a funcționat una dintre primele hidrocentrale din Europa. Lângă Tilișca au fost descoperite urmele unei cetăți dacice.