Mănăstirea Zamfira

Mănăstirea Zamfira se află în lunca din stânga râului Teleajen, pe șoseaua paralelă cu DN1A, la circa 15 km de Ploiești, lângă satul Zamfira din comuna Lipănești. Este mănăstire de maici, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Ierarh Nifon”. Ansamblul este monument istoric de categoria A (cod LMI PH-II-a-A-16860), iar incinta are formă de patrulater, cu latura est-vest de circa 170 m și celelalte de circa 130 m. Biserica veche, „Sfânta Treime”, aflată în cimitirul din afara incintei, a fost începută probabil între 1721 și 1730, în a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, de Zamfira Apostoli, văduva negustorului Manoil (Mano) Apostoli. După moartea ei, lucrarea a fost terminată de nora sa, Smaranda, fiica agăi Ion Bălăceanu, iar biserica a fost dată în folosință la 29 iulie 1743. Un document din 1776 menționează un egumen, semn că biserica devenise schit de călugări. După 1780 a fost metoc al Episcopiei Târgoviștei, iar în 1832 apare ca schit de maici închinat Mănăstirii Câmpulung. Cutremurele din 1802 și 1838 au ruinat biserica, iar mitropolitul Nifon (1850-1875) a ridicat o biserică nouă, mai mare, la circa 400 de pași spre nord (LMI o datează 1855-1857; ro.wikipedia indică finalizarea în 1858). Pictura murală a acesteia a fost realizată în 1856-1857 de Nicolae Grigorescu, la începutul carierei sale. Vechea biserică a devenit paraclis, iar pictura ei interioară actuală, în stil neobizantin, a fost terminată în 1982 de pictorul Mihail-Bogdan Mochulschi. Cutremurele din 1940 și 1977 au avariat clădirile, iar ansamblul a fost refăcut între 1977 și 1982, în timpul patriarhului Iustin Moisescu. În afara bisericii mari (PH-II-m-A-16860.01) și a bisericii „Sfânta Treime” (PH-II-m-A-16860.02), peste drum de aceasta se păstrează beciul fostului conac, din secolul al XVII-lea, folosit azi ca depozit (PH-II-m-A-16859).