Atracție
Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț se află în localitatea Voroneț, parte a orașului Gura Humorului, la circa 4 km de centrul acestuia. Biserica „Sfântul Gheorghe” a fost zidită de Ștefan cel Mare între 26 mai și 14 septembrie 1488, iar pridvorul și pictura exterioară, cu Judecata de Apoi pe fațada vestică și fundalurile albastre de azurit, au fost terminate în 1547 din inițiativa mitropolitului Grigore Roșca.
Mănăstirea Voroneț se află pe valea râului Voroneț, la sud de Gura Humorului, în localitatea Voroneț, astăzi parte a orașului, la circa 4 km de centru. Biserica a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn. Pisania arată că Ștefan cel Mare a început-o la 26 mai 1488, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, și a terminat-o în același an, la 14 septembrie. Are plan trilobat, cu turlă pe naos, și se numără printre puținele biserici din nordul Moldovei care își păstrează în mare măsură forma inițială.
Pictura interioară din altar și naos datează din vremea lui Ștefan cel Mare, cel mai probabil din 1496-1497; aici se află tabloul votiv al domnitorului. În 1547, mitropolitul Grigore Roșca a adăugat la vest un pridvor închis, cu peretele vestic fără nicio deschidere, și a pus să se picteze toate fațadele; pisania sa arată că lucrările au fost terminate la 14 septembrie 1547, în zilele lui Iliaș Rareș. Autorul picturii exterioare nu este stabilit cu certitudine; inscripțiile „Marcu pristavul” și „Ionasko Kiril” au fost interpretate de unii cercetători ca semnături.
Fațada vestică este acoperită în întregime de Judecata de Apoi, compusă pe patru registre, cu râul de foc, cântărirea faptelor și îngeri care suflă din buciume. Fundalurile sunt de azurit, un pigment mineral pe bază de cupru care, sub acțiunea umidității, s-a transformat pe alocuri în malachit verde; această nuanță este cunoscută drept „albastru de Voroneț”, iar biserica este supranumită „Capela Sixtină a Estului”. Pe fațada nordică se mai văd discurile de ceramică smălțuită din decorul inițial. În pronaos se află mormântul lui Daniil Sihastrul, iar în pridvor cel al mitropolitului Grigore Roșca.
După anexarea Bucovinei de către Habsburgi, viața monahală a încetat după 1785, iar biserica a funcționat ca biserică parohială. În 1991 mănăstirea și-a reluat activitatea, cu obște de maici. Ansamblul este monument istoric (cod LMI SV-II-a-A-05675): biserica, ruinele chiliilor, clopotnița și zidul de incintă. Biserica face parte din 1993 din situl UNESCO „Bisericile din Moldova”.
Cartier Voroneț, orașul Gura Humorului, județul Suceava