Mănăstirea Tazlău

Mănăstirea Tazlău se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 188, în satul Tazlău, comuna Tazlău, județul Neamț, și aparține de Arhiepiscopia Iașilor. Este o mănăstire de călugări cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Așezământul monahal este menționat prima dată într-un document din 30 octombrie 1458, prin care Ștefan cel Mare, la cererea egumenului Eustatie al Mănăstirii Bistrița, întărește hotarele braniștei Mănăstirii Tazlău. Biserica de zid a fost construită în 1496-1497, pe locul unei biserici de lemn din vremea lui Alexandru cel Bun. În 1514 a fost prădată de cete secuiești, iar spre sfârșitul secolului al XVII-lea a fost închinată patriarhiilor din Constantinopol și Ierusalim. Petru Rareș a construit turnul-clopotniță de la intrare, iar la mijlocul secolului al XVII-lea arhimandritul Zaharia a ridicat palatul egumenesc. În 1858-1859 biserica a fost reparată și repictată. După incendiul din 8 februarie 1879 viața monahală s-a întrerupt, biserica a fost refăcută în 1894 și a servit ca biserică parohială a satului, iar în 1990 a redevenit mănăstire. Biserica are plan treflat, cu ziduri de piatră de peste un metru grosime, altar, naos, pronaos și un pridvor închis adăugat în secolul al XVI-lea. Fațadele sunt decorate cu două rânduri de ocnițe sub cornișă și cu firide alungite. Tâmpla, din 1852, este din lemn de tei sculptat și aurit. Pictura interioară, din 1858-1859, a fost realizată de pictori greci și români, mai ales în tempera; pe peretele de vest al pronaosului se află tabloul votiv, în ulei, cu Ștefan cel Mare, doamna Maria și fiii lor, Bogdan și Alexandru. Intrarea în incintă se face pe sub turnul-clopotniță, aflat la 15 m est de biserică, înalt de 14 m și cu trei clopote; în incintă se păstrează ruinele palatului, beciului și trapezei. La Tazlău a viețuit Cuviosul Chiriac de la Tazlău (secolul al XVII-lea), unul dintre sfinții români cinstiți de Biserica Ortodoxă Română. Ansamblul este monument istoric de categoria A (cod LMI NT-II-a-A-10706) și cuprinde biserica (NT-II-m-A-10706.01), ruinele palatului, beciului și trapezei (NT-II-m-A-10706.02), turnul-clopotniță (NT-II-m-A-10706.05), turnul de pază (NT-II-m-A-10706.06) și zidul de incintă (NT-II-m-A-10706.07). Ansamblul a fost restaurat cu fonduri europene, în lucrări care au durat circa cinci ani, iar biserica a fost resfințită în iulie 2024 de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei. Mănăstirea poate fi vizitată.