Manastirea Strehaia

Mănăstirea Strehaia este un ansamblu monahal ortodox fortificat, situat în centrul orașului Strehaia, județul Mehedinți, în sudul României, având hramul Sfânta Treime. Locul are o istorie îndelungată: date istorice și arheologice atestă existența aici a unei curți boierești încă din secolul al XIV-lea, reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai influente familii nobiliare din Țara Românească. De-a lungul timpului, curtea a fost centru al băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, iar între anii 1474 și 1503 aici a funcționat episcopia (mitropolia) de Severin. Mănăstirea propriu-zisă este ctitoria domnitorului Matei Basarab, descendent pe linie maternă din boierii Craiovești, care a zidit biserica din temelie între anii 1640 și 1645, pe locul unui lăcaș mai vechi atribuit Craioveștilor, și a fortificat ansamblul cu ziduri de incintă și turnuri. Biserica păstrează în pictura din naos tabloul votiv al ctitorului Matei Basarab, alături de soția sa Elina, precum și portretele unor înaintași boieri Craiovești. O particularitate arhitecturală rară a lăcașului este orientarea altarului spre sud, neobișnuită pentru bisericile ortodoxe, în jurul căreia s-au format mai multe legende locale. În anul 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a adăugat bisericii un pridvor. Ansamblul, alcătuit astăzi din biserică, turnul de poartă, ziduri de incintă, ruinele palatului domnesc și clădiri mai noi pentru viața monahală, este clasat ca monument istoric și funcționează ca mănăstire de maici, fiind unul dintre cele mai importante obiective istorice și religioase din județul Mehedinți.