Atracție
Manastirea Sfintii Apostoli Petru si Pavel Cartisoara
Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Cârțișoara este o mănăstire de maici ortodoxă, situată la poalele Munților Făgăraș, lângă drumul Transfăgărășan, județul Sibiu. Atestată documentar în jurul anului 1400, prin daniile domnitorului Mircea cel Bătrân, mănăstirea a fost arsă din temelie în 1761 din ordinul generalului austriac Bukow, călugării fiind arși de vii pentru refuzul de a se lepăda de ortodoxie. A rămas în ruine timp de 230 de ani, fiind reînființată abia în 1990-1991. Merită vizitată ca obiectiv religios cu o istorie zbuciumată, într-un context geografic montan spectaculos.
Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Cârțișoara este un așezământ monahal ortodox de maici, situat la aproximativ 5-6 km sud de satul Cârțișoara, comuna cu același nume din județul Sibiu, într-un mic luminiș la poalele Munților Făgăraș, lângă drumul Transfăgărășan. Mănăstirea funcționează sub Arhiepiscopia Sibiului, în cadrul Mitropoliei Ardealului.
Vechiul schit de călugări de pe acest loc este atestat documentar în jurul anului 1400, cu prilejul unor danii făcute de domnitorul Țării Românești Mircea cel Bătrân (1386-1418), care se intitula și "Principe al Țării Făgărașului" și susținea activ mănăstirile de pe versantul nordic al Făgărașului, ca avanpost împotriva expansiunii catolicismului. Mănăstirea și-a păstrat rolul spiritual timp de secole, până în 1761, când a fost incendiată total din ordinul generalului austriac Nicolaus Adolf von Bukow, într-o încercare de a suprima credința ortodoxă a călugărilor — aceeași campanie care a distrus și mănăstirile de la Sâmbăta de Sus, Bucium și Prislop. Tradiția locală povestește că soldații au ars biserica de lemn în timpul slujbei de Vecernie, cu călugării înăuntru, care au primit cununa martiriului refuzând să se lepede de credință.
Timp de 230 de ani, locul a rămas doar un luminiș la marginea pădurii, cunoscut în toponimia locală drept "La mănăstire". Abia în 1991, un grup de credincioși evlavioși din comuna Cârțișoara a luat inițiativa reînființării vechiului schit, cu binecuvântarea mitropolitului Antonie Plămădeală al Ardealului și aprobarea Sfântului Sinod. Întregul ansamblu monahal actual — biserica, chiliile, anexele — a fost ridicat de la zero, cu mare efort, de obștea monahală, sub îndrumarea duhovnicească a arhimandritului Dimitrie Papacioc (duhovnic al mănăstirii din 1998, nepot al renumitului duhovnic Arsenie Papacioc) și sub conducerea stareței, monahia Siluana. Astăzi, obștea numără aproximativ 20 de maici.
Mănăstirea deține un mic atelier de pictură, unde se realizează icoane bizantine, canonice, pe suport de lemn, fidele erminiilor ortodoxe. Hramul, sărbătorit pe 29 iunie, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, este marcat anual prin Sfântă Liturghie arhierească. Merită vizitată pentru istoria sa dramatică, legată de rezistența ortodoxiei transilvănene în fața presiunilor habsburgice, și pentru cadrul geografic montan spectaculos de la poalele Făgărașului.
Cartisoara judetul Sibiu