Mănăstirea Râșca

Mănăstirea Râșca se află în satul Râșca din comuna omonimă, județul Suceava, la circa 15 kilometri de Fălticeni, la baza unui deal împădurit de pe valea pârâului Râșca, afluent al Moldovei. Este o mănăstire de călugări, cu hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie). Își are originea în Mănăstirea Bogdănești din apropiere, ctitoria lui Bogdan I, pustiită de tătari în 1510 și 1512 și de turci în 1538. Revenit pe tron în 1541, Petru Rareș a hotărât, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roșca, să ridice o nouă mănăstire dincolo de râul Râșca și să mute aici obștea de la Bogdănești. Zidirea a fost încredințată episcopului Macarie al Romanului, cronicarul domniei lui Rareș, iar sfințirea a avut loc la 9 mai 1542. Între 1611 și 1617, marele vornic Costea Băcioc și soția sa, Candachia, au adăugat un pridvor masiv, care aproape a dublat lungimea bisericii, și o a doua turlă, după cum arată pisania slavonă de deasupra intrării sudice. Mănăstirea a fost prădată de mai multe ori de tătari în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și refăcută treptat. Între 1823 și 1827, în vremea mitropolitului Veniamin Costachi și a egumenului Isaia, biserica a fost transformată: s-a dărâmat zidul dintre pronaos și naos, s-au lărgit ferestrele și s-a refăcut pictura. În 1844, Mihail Kogălniceanu a stat închis șase luni într-o încăpere din turnul-clopotniță, din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. După incendiul din 1921, ansamblul a fost refăcut între 1923 și 1931. Pictura interioară refăcută în 1827 urmează pe alocuri modelele originale. Pe peretele sudic exterior se păstrează compozițiile „Judecata de Apoi” și „Scara lui Ioan Scărarul”, în care apare și episcopul Macarie. În pridvor se află piatra de mormânt a episcopului Macarie și lespedea funerară a doamnei Anastasia, mama lui Alexandru Lăpușneanu, înmormântată aici în 1558. Ansamblul este monument istoric de categoria A (cod LMI SV-II-a-A-05630) și cuprinde biserica, turnul-clopotniță, chiliile din secolul al XIX-lea și zidul de incintă din prima jumătate a secolului al XVII-lea.