Mănăstirea Pissiota

Mănăstirea Pissiota se află în satul Poienarii Burchii, reședința comunei cu același nume, în zona de câmpie din sud-vestul județului Prahova, aproape de limita cu județele Dâmbovița și Ilfov. A fost ctitorită de inginerul Nicolae Pissiota (1860-1940), de origine macedoneană, născut în Grecia și stabilit în Țara Românească, și de soția sa, Zoe Pissiota, pe o moșie cumpărată de la familia generalului Gheorghe Angelescu. Biserica a fost ridicată în 1928 (unele surse dau 1928-1929). Proiectul bisericii aparține arhitectului Ioan Giurgea și îmbină stilul Renașterii italiene cu elemente bizantine specifice bisericilor românești. Tabloul votiv din interior îi reprezintă pe Nicolae și Zoe Pissiota, care au fost înmormântați în cripta de sub biserică. Mănăstirea păstrează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, considerată făcătoare de minuni, pictată de Gheorghe Eftimiu. Așezământul a fost la început mănăstire de călugări. În 1948, patriarhul Justinian Marina a transformat-o în mănăstire de maici, iar în 1962 a fost desființată. Viața monahală a fost reluată în 1993, după 31 de ani, cu maici venite de la Mănăstirea Ghighiu. Mănăstirea nu este înscrisă în Lista monumentelor istorice.