Manastirea Giulesti

Mănăstirea Chiajna-Giulești, cunoscută și ca Mănăstirea Giulești-Țigănie-Chiajna, este un monument istoric situat la marginea de nord-vest a Bucureștiului, în cartierul Giulești-Sârbi, pe Drumul Săbăreni nr. 172, Sector 6, în vecinătatea căii ferate București-Craiova. Cea mai veche atestare documentară este o hartă austriacă a Bucureștiului din 1770. Conform majorității surselor, construcția a fost începută de domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti, în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774 — o ipoteză alternativă o atribuie boierului Mihai Cantacuzino, care ar fi zidit-o între 1764-1766. Biserica impresiona prin dimensiunile sale neobișnuite pentru epocă: 43 m lungime, 17 m lățime, ziduri groase de 1-2 metri și înălțime de 12 m la cornișă, fiind cea mai mare biserică din vremea sa, cu arhitectură în stil ionic și baroc. Datorită aspectului său de fortăreață și zidurilor masive, mănăstirea servea drept refugiu pentru locuitorii din împrejurimi în fața năvălitorilor și a epidemiilor de ciumă. A fost bombardată de turci în 1814, în contextul tensiunilor care au urmat păcii catastrofale de la București din 1812, iar după Revoluția de la 1821 a fost părăsită complet, rămânând doar biserica mare — astăzi ruină. Cutremurele repetate i-au afectat structura: o însemnare din 1821 nota că turla bisericii se ruinase și se păstra doar pe jumătate. Un episod sumbru din istoria recentă: după cutremurul devastator din 1977 și până în 1988, în jurul ruinei au fost cărate molozul și gunoaiele Bucureștiului dărâmat, la fosta groapă de gunoi Chiajna, transformând zona într-o paragină. Abandonul și atmosfera dramatică a locului au alimentat numeroase legende urbane despre fenomene paranormale și apariții, făcând ruina populară printre exploratorii urbani și pasionații de mister. După 1993 s-a decis renașterea așezământului: Arhiepiscopia Bucureștilor a obținut un perimetru de 10.000 m² în jurul ruinei, iar în vara anului 2012 a fost ridicată o biserică nouă de lemn în stil maramureșean, după sfințirea locului. Mănăstirea funcționează astăzi cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului" și este singurul așezământ monahal din Sectorul 6 al Capitalei. În 2024, ruinele au fost investigate de cercetători cu tehnologii moderne pentru evaluarea structurii în vederea unor viitoare lucrări de restaurare.