Mănăstirea Galata

Mănăstirea Galata se află pe Strada Mănăstirii nr. 4, pe dealul Galata din sud-vestul Iașului, deasupra văii Nicolinei. Prima mănăstire a lui Petru Șchiopul, numită Galata din vale sau Galata de jos, a fost ridicată pe un teren nepotrivit, iar zidurile ei s-au prăbușit curând după construire; de la ea s-a păstrat un clopot datat 1579, aflat astăzi în incinta mănăstirii. Biserica actuală, cu hramul „Înălțarea Domnului”, a fost construită pe deal în jurul anilor 1582-1584, în a doua domnie a lui Petru Șchiopul, și a servit ca necropolă domnească: aici au fost înmormântați prima lui soție, Maria Amirali, și copiii Despina și Vlad. În 1617, domnitorul Radu Mihnea a închinat mănăstirea Patriarhiei Ierusalimului, iar Mănăstirea Hlincea a devenit metocul ei. Incendiile din 1762, 1783, 1814 și 1822 au distrus pe rând pictura și catapeteasma bisericii, casa domnească și cea mai mare parte a clădirilor. Pictura interioară actuală a fost realizată în 1811 de Vasile Dubrovschi. După secularizarea averilor mănăstirești din 1863, călugării greci au plecat, iar între 1923 și 1950 clădirile mănăstirii au găzduit Penitenciarul Central Iași; în perioada comunistă biserica a funcționat doar ca biserică de parohie. Biserica are plan triconc, cu pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar, și este prima biserică din Moldova construită cu două turle octogonale, ridicate deasupra pronaosului și naosului. Zidurile sunt sprijinite de nouă contraforți în trepte, iar fațadele sunt împărțite de un brâu median în două registre de arcade oarbe. Din tabloul votiv al lui Petru Șchiopul, al soției și al fiicei sale s-au păstrat doar fragmente. Zidul de incintă din piatră, cu creneluri și drum de strajă din lemn, a fost construit în 1735, în vremea starețului Nectarie. Turnul-clopotniță de la intrare a primit un etaj suplimentar în timpul lui Mihail Sturdza (1834-1849) și a fost consolidat după cutremurul din 4 martie 1977. Ansamblul a fost restaurat între 1961 și 1971, când casa domnească a fost refăcută parțial; astăzi ea adăpostește paraclisul „Sfântul Apostol Iacob”, muzeul mănăstirii și un atelier de veșminte liturgice și broderie. Din 1990 Galata este mănăstire de maici, iar ansamblul (biserica, casa domnească, turnul-clopotniță și zidul de incintă) este monument istoric cu codul LMI IS-II-m-A-03940.