Mănăstirea Feleacu

Feleacu este satul de reședință al comunei Feleacu, la circa 7 km sud de Cluj-Napoca, pe culmea Dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 m. Biserica veche „Cuvioasa Paraschiva” se află în centrul satului, iar clădirile mănăstirii sunt la circa 120 m de ea. Satul a luat naștere în 1366, când regele Ludovic I a aprobat așezarea aici a unor familii de români care aveau în grijă paza drumului dintre Cluj și Turda prin Pădurea Feleacului. La sfârșitul secolului XV și în prima jumătate a secolului XVI, Feleacu a fost scaun episcopal ortodox: sunt pomeniți ierarhii Marcu, Daniil (pe la 1488) și Petru (1538). Biserica de piatră, datată de Lista Monumentelor Istorice în 1486, este o biserică-sală gotică, cu două travee boltite pe ogive și absidă poligonală. A fost atribuită lui Ștefan cel Mare, prin asemănarea cu biserica de la Vad, dar medievistul Adrian Andrei Rusu consideră ipoteza nefondată, lipsind documentele. După 1700 biserica a devenit greco-catolică, iar după 1948 a redevenit ortodoxă. În 1925 a fost restaurată după planurile arhitectului Károly Kós, când s-a ridicat și turnul clopotniță. Astăzi se vizitează biserica, cu picturile murale și icoanele din secolul XVIII realizate de zugravul Nistor din Feleacu, precum și mănăstirea ortodoxă din apropiere, reînființată la începutul anilor '90. În fața bisericii se află un bust al lui Ștefan cel Mare, ridicat la sfârșitul secolului XIX pe cheltuiala lui Gheorghe Sion. Satul e pe drumul european E60 (DN1) dintre Cluj-Napoca și Turda. Biserica este monument istoric de importanță națională (LMI CJ-II-m-A-07613, „Biserica «Cuvioasa Paraschiva» a Episcopiei Feleacului și Vadului”) și aparține Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Știați că numele de astăzi al Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului păstrează amintirea vechiului scaun episcopal de la Feleacu? Tot la Feleacu s-a copiat, în 1488, un tetraevanghelier din porunca arhiepiscopului Daniil, care își avea reședința aici.