Mănăstirea Corlățeni (Pojorâta)

Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, cunoscută după numele familiei ctitorului ca Mănăstirea Corlățeni, se află în comuna Pojorâta, județul Suceava, la poalele Masivului Rarău, în pădure, la sud-est de satul Pojorâta și în apropierea drumului Transrarău. Ultima porțiune a accesului este un drum forestier de circa 2,4 km, în urcare. Începuturile țin de localnicul Constantin Corlățeanu, care a ridicat aici o cruce de fier pe un soclu de ciment, sfințită în jurul anului 1927, potrivit inscripției. Împreună cu fiul său, Ștefan, viitor primar al Pojorâtei, și cu credincioși din sat, a construit apoi un schit, sfințit în 1934 de mitropolitul Nectarie de la Cernăuți. Ctitorul a murit în 1957, la 96 de ani. În 1962 autoritățile comuniste au desființat schitul: biserica a fost mutată la Voroneț, pentru parohia de acolo, iar icoanele și obiectele de cult au fost duse la Mănăstirea Putna. La Pojorâta a rămas o icoană veche a Maicii Domnului. În 1966 localnicii au construit o capelă în jurul crucii rămase; capela a fost apoi mărită și i s-a adăugat un altar, după cum arată pisania semnată de Ilie Țîmpău în noiembrie 1969. Schitul a fost reînființat în 1990. Astăzi este o mănăstire de călugări, cu hramurile Sfântul Ioan Iacob de la Neamț (5 august) și Sfânta Treime. Biserica veche din lemn, cunoscută ca „biserica albastră”, a fost demolată din cauza degradării lemnului, iar pe locul ei se construiește din cărămidă biserica „Preasfânta Treime”. Mănăstirea păstrează părticele din moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț și ale altor sfinți, precum și o icoană a Sfintei Ana. Slujbele se țin zilnic.