Manastirea Corbii de Piatra

Mănăstirea Corbii de Piatră este un ansamblu monastic rupestru situat în satul Jgheaburi, comuna Corbi, județul Argeș, pe malul stâng al Râului Doamnei, la aproximativ 33 km de Curtea de Argeș pe drumul spre comuna Nucșoara. Este considerată cea mai veche mănăstire rupestră din România, înrudită tipologic cu grupul de biserici rupestre din Cappadocia. Biserica mănăstirii este săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m. Inițial, biserica a avut două altare pe un singur naos, caracteristică unică în România. Picturile interioare, însoțite de inscripții grecești, permit datarea cu certitudine a ansamblului în prima parte a secolului al XIV-lea, reprezentând cel mai vechi ansamblu de pictură murală din Țara Românească. Scenele biblice păstrate includ Jertfa lui Avraam, Nașterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Învierea lui Lazăr, Botezul Domnului, Schimbarea la Față, Înălțarea Domnului, Arhanghelul Gavriil și Sfinții Militari. Deși nu a fost niciodată restaurată, biserica conservă mari părți din pictura originală. La 23 iunie 1512, monahia Magdalina — fiică și soție de boier, moștenitoare a moșiei de la Corbi — a reînființat mănăstirea, care a primit hramul "Adormirea Maicii Domnului" și a fost dedicată domnitorului Neagoe Basarab, primind statut de mănăstire domnească. Este prima mănăstire de maici atestată documentar în România și a funcționat ca metoc al Mănăstirii Curtea de Argeș până în secolul al XVIII-lea. Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii — sala de mese — despre care tradiția afirmă că a fost folosită de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber. În apropierea mănăstirii se găsesc ruinele castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara, localitatea Corbi fiind considerată loc de baștină al Corvineștilor. Accesul se face din Curtea de Argeș pe drumul spre comuna Nucșoara, la aproximativ 400 m de centrul comunei Corbi.