Mănăstirea Colț

Mănăstirea Colț se află la marginea satului Suseni, ultima așezare de pe valea Râușorului, în comuna Râu de Mori, pe un mic tăpșan aflat de cealaltă parte a pârâului față de ruinele Cetății Colț. Biserica mănăstirii este cunoscută ca Biserica cnezilor Cândea și are hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. Biserica a fost ridicată, probabil, la începutul secolului al XIV-lea, cu câteva decenii înaintea cetății vecine, de familia Cândeștilor. Este construită din piatră brută legată cu mortar amestecat cu cărămidă pisată și are o navă dreptunghiulară scurtă, peste altarul căreia se înalță un turn fortificat din piatră cu trei niveluri, prevăzut cu ferestre de tragere; primul etaj putea servi ca locuință. Destinația inițială a fost discutată de istorici, unii văzând în ea capela garnizoanei sau a curții cneziale, alții biserica unei mănăstiri ortodoxe. Istoria așezământului este greu de urmărit după mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu trecerea Cândeștilor la calvinism; în perioada comunistă biserica a fost folosită ca grajd. Forma actuală a bisericii este rezultatul unei restaurări ample. În interior se păstrează fragmente din pictura murală realizată între 1377 și 1450, în spiritul artei constantinopolitane din epoca Paleologilor, cu scene dintr-un amplu „Imn acatist”; lucrări de salvare a picturii au avut loc în 2001. Viața monahală a fost reluată în anii 1990, cu o obște de călugări, iar din 2015 așezământul este mănăstire de maici. Biserica este monument istoric de categoria A, cod LMI HD-II-m-A-03460, și se află lângă Cetatea Colț (HD-II-a-A-03458).