Mănăstirea Ceptura

Mănăstirea Ceptura se află în comuna Ceptura, în centrul viticol Ceptura al podgoriei Dealu Mare, lângă pârâul Gârla Cepturei, pe teritoriul fostului județ Saac. Schitul a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de călugări de la Mănăstirea Căldărușani, ca metoc al acesteia. Acte vechi, un pomelnic și o inscripție din biserică îl numesc printre ctitori pe domnitorul Matei Basarab, ctitorul Mănăstirii Căldărușani. În baza Decretului 410 din 1959, călugării au fost scoși din schit. Părintele Iezechiel a rămas ca paznic și îngrijitor până la moartea sa. După aceea, chiliile au fost folosite ca adăpost pentru animalele unei întreprinderi agricole de stat (IAS), iar biserica a servit ca depozit pentru butoaie și substanțe de stropit via. Planul de demolare a bisericii a fost abandonat, dar clădirea a rămas în ruină până la preluarea ei de către Arhiepiscopia Bucureștilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînființarea schitului în 1996, la cererea preotului paroh și a sătenilor, iar în 2009 așezământul a fost ridicat la rang de mănăstire. Viața monahală a fost reluată în ianuarie 2010 de părintele Teodosie Ciochină, numit administrator, iar la 23 august 2015 stareț a devenit părintele Augustin Mâzgoiu, venit de la Mănăstirea Crasna. Clopotul vechi, îngropat de ultimii călugări, a fost dezgropat după 1989, dus la Jercălăi și apoi reinstalat la Ceptura. Mănăstirea nu este monument istoric. Pe teritoriul comunei Ceptura, Lista Monumentelor Istorice include mai multe situri arheologice, casa Lina Bărbuceanu din Ceptura de Jos (începutul secolului al XIX-lea) și câteva cruci de pomenire din piatră.