Mănăstirea Buciumeni

Mănăstirea Buciumeni se află pe strada Dumbrava Minunată nr. 17, în fostul sat Buciumeni, astăzi cartier în partea de vest a municipiului Fălticeni. Biserica veche este înconjurată de cimitirul fostului sat. Pisania din 1930 amintește un uric dat la 16 februarie 1424 de Alexandru cel Bun fraților Popa Iuga și Nanu din Buciumeni. Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” a fost construită în secolul al XVIII-lea, dar anul exact nu se cunoaște. Pisania din 1930 o datează „prin anul 1765” și îi numește ctitori pe protopopul Andrei și pe răzeșul Michinda, iar istoricul Nicolae Stoicescu o plasa în anii 1700-1706. Răzeșii au reparat-o în 1884, iar în 1892 i s-au mărit ferestrele. Degradată, a stat închisă între 1912 și 1930 și a fost resfințită la 9 iunie 1930, după reparații plătite de enoriași, de Primăria Fălticeni, de Comisia Monumentelor Istorice și de Casa Bisericii. Biserica este construită din bârne de lemn, pe fundație de beton. Are plan dreptunghiular, absida altarului poligonală și o turlă pătrată deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în albastru deschis, iar acoperișul este din draniță. Interiorul, format din pridvor închis, naos și altar, nu este pictat: pereții sunt împodobiți cu icoane. Biserica este monument istoric, cod LMI SV-II-m-B-05535. Schitul de maici a fost înființat la 18 mai 1994 și ridicat la rang de mănăstire la 1 septembrie 1998. Biserica nouă a fost începută la 4 august 2002 și sfințită la 28 august 2005 de arhiepiscopul Pimen Zainea. În 2005, Consiliul Local Fălticeni a dat mănăstirii în folosință gratuită 2,73 hectare, inclusiv pădurea „Dumbrava Minunată”. Între 2008 și 2011 s-a construit în incintă un cămin de bătrâni cu 50 de locuri, sfințit la 18 august 2011.