Atracție
Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus
Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, ctitorită între 1696 și 1707 de Constantin Brâncoveanu și distrusă în 1785 de autoritățile habsburgice, a fost restaurată de mitropolitul Nicolae Bălan (1926-1946) și rezidită integral, cu o biserică nouă, de mitropolitul Antonie Plămădeală (1985-1993). Reprezintă unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură brâncovenească din Transilvania. Complexul include biserica veche, biserica nouă, chilii și un muzeu de artă religioasă. Accesul se face din orașul Victoria, pe DJ 104H, aproximativ 10 km de drum asfaltat.
Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este un ansamblu monahal ortodox situat la poalele Munților Făgăraș, în județul Brașov, la o altitudine de aproximativ 600-620 m, pe malul pârâului Sâmbăta. Prima biserică de lemn a fost ridicată aici în 1657, de vornicul Preda Brâncoveanu; pe același loc, între 1696 și 1707, nepotul său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, a zidit o biserică de piatră și cărămidă, în stil brâncovenesc, cu scopul de a întări Ortodoxia românească de o parte și de alta a Carpaților, după ce Transilvania trecuse sub stăpânire habsburgică.
În 1785, profitând de faptul că moșia ieșise temporar din stăpânirea familiei Brâncoveanu, Curtea de la Viena a trimis pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea din ordinul autorităților catolice habsburgice. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a rămas în stare de ruină timp de aproximativ 140 de ani. Onoarea de al doilea ctitor i-a revenit mitropolitului Ardealului, dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii vechi în 1926, păstrând pictura murală originală din 1766 (a zugravilor Ionașcu și Pană); sfințirea a avut loc în 1946, sub regele Mihai I, al cărui portret votiv este vizibil în interior (acoperit cu var în primii ani ai comunismului, redevenit vizibil ulterior).
Al treilea ctitor al mănăstirii este mitropolitul Antonie Plămădeală, care, începând din 1985 — la 200 de ani de la distrugerea din 1785 —, a rezidit din temelie întreaga incintă, în formă de patrulater, cu două corpuri de chilii pe două niveluri. Cu această ocazie a fost construită și o biserică nouă, cu hramul "Sfinții Martiri Brâncoveni", sfințită la 15 august 1993 — exact 208 ani de la dărâmarea din 1785 —, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României, Teoctist.
Complexul actual include biserica veche brâncovenească, biserica nouă, chiliile, un paraclis, un muzeu cu obiecte de cult și documente istorice, precum și fântâna "Izvorul Tămăduirii" — atestată documentar din secolul al XVII-lea, cea mai veche piesă a incintei, considerată de credincioși ca având proprietăți tămăduitoare. Clopotnița, reconstruită de Nicolae Bălan în forma inițială, a adăpostit cele cinci clopote ale mănăstirii (peste 2.000 kg în total) până în 1997, când acestea au fost mutate în turla noii incinte. Mănăstirea este reședința Arhiepiscopiei Sibiului și funcționează ca centru monahal activ, găzduind din 2003 și centrul ecumenic "Academia Sâmbăta". Accesul se realizează din orașul Victoria, pe DJ 104H, la aproximativ 10 km, drum asfaltat și practicabil tot anul. Merită vizitată pentru valoarea arhitecturală brâncovenească autentică, pentru documentele și obiectele de patrimoniu expuse în muzeu și pentru contextul istoric zbuciumat al rezistenței ortodoxiei românești în Transilvania.
Strada Mănăstirii 1 Sâmbăta de Sus