Atracție

Mănăstirea Bogdana

Mănăstirea Bogdana este o mănăstire ortodoxă de călugări din municipiul Rădăuți, a cărei biserică „Sfântul Nicolae” a fost ctitorită de Bogdan I (1359-1365) și este considerată cea mai veche biserică de zid păstrată din Moldova. A fost necropola primilor domni ai Moldovei, de la Bogdan I până la familia lui Alexandru cel Bun, iar lespezile mormintelor au fost puse de Ștefan cel Mare între 1479 și 1482.

Distribuie
Mănăstirea Bogdana
Mănăstirea Bogdana se află în municipiul Rădăuți, pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica „Sfântul Nicolae” a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului moldovenesc, și este considerată cea mai veche construcție bisericească de zid păstrată din Moldova. Bogdan I a ales-o ca necropolă pentru el și urmașii săi, iar în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a devenit reședința episcopilor de Rădăuți. Alexandru Lăpușneanu a adăugat în 1559 un pridvor închis, așa cum arată pisania slavonă de lângă ușa sudică. Biserica nu are turlă și are un acoperiș înalt, cu pante repezi, iar zidurile au circa 1,40 m grosime. Interiorul, cu o navă centrală și două laterale despărțite de șase stâlpi masivi, îmbină elemente romanice, bizantine și gotice. Pictura a fost refăcută de mai multe ori; din vremea lui Ștefan cel Mare se păstrează patru scene în altar, iar pictura actuală, în tempera, a fost realizată în 1880 de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. În naos se află mormintele lui Bogdan I, Lațcu, Ștefan I și Roman I, ale lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, și Bogdan, fiul acestuia, precum și ale altor membri ai familiei domnitoare, unele cu atribuire discutată. Ștefan cel Mare a pus pe mormintele înaintașilor săi lespezi sculptate cu inscripții slavone, puse între 1479 și 1482; inscripția de pe mormântul lui Bogdan I, din 1480, îl numește pe meșterul Jan. În pronaos sunt mormintele doamnei Stana, mama lui Ștefăniță Vodă, al Anastasiei, fiica lui Lațcu, și al episcopului Ioanichie (mort în 1504). Moaștele Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, ascunse în naos în 1639, au fost găsite la cercetările arheologice din 1974-1977, iar ierarhul a fost canonizat în 1992. După anexarea Bucovinei de către Austria, mănăstirea a fost desființată în 1783, iar biserica a devenit parohie. Mănăstirea a fost reînființată la 6 decembrie 1992 cu obște de călugări, iar în 1998 a fost terminată o biserică nouă cu hramul „Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți”. Ansamblul este monument istoric de categoria A (cod LMI SV-II-a-A-05603) și cuprinde biserica din secolul al XIV-lea, turnul-clopotniță din 1781 și casa parohială din 1876.
Str. Bogdan Vodă nr. 4-6, Rădăuți, județul Suceava